16–18 mai 1912 - Marea expozitie de vite de „sub Straja”

Prezentarea animalelor. Sursa foto: Vasárnapi Ujság, ed. 26 mai 1912

În zilele de 16–18 mai 1912, Brașovul găzduiește, „sub Strajă”, in zona actualului parc central, o mare expoziție de vite, aranjată de Reuniunea agricolă săsească ardeleană. Expoziția este bine cercetată, iar prin porțile ei trec vizitatori veniți din toate părțile țării și chiar din România. Numai în primele zile, Gazeta Transilvaniei observă mulțimea de țărani sași sosită la Brașov.

O iapa de 2 ani

În total, sunt expuse aproximativ 800 de vite cornute, 200 de cai, 300 de porci și 100 de oi. Alături de acestea se văd și păsări de casă și iepuri. Pentru țăranii veniți la expoziție, este un bun prilej de a vedea cum se lucrează la ameliorarea vitelor și ce rase noi încep să-și facă loc în gospodăriile din Țara Bârsei.

Printre cei care vizitează expoziția se află și ministrul agriculturii, contele Serényi. Acesta este primit la gară cu alai și condus de un impunător banderiu de călăreți sași până la hotelul „Coroana”. De aici pornește spre expoziție, unde este întâmpinat și apoi însoțit prin secțiunile acesteia.

Primirea ministrului Serényi 

Un loc deosebit îl ocupă însă și Casa românească, amenajată în cadrul expoziției de industrie de casă. Ministrul o vizitează cu interes și laudă gustul și bunul simț cu care este întocmită. Țesăturile românești, cu motivele și culorile lor vii, atrag atenția publicului și devin una dintre atracțiile expoziției.

Gazeta observă însă că expozanții români sunt foarte puțini. Ici-colo apare câte un cal sau câte o vită, în timp ce expoziția este dominată aproape cu desăvârșire de producția săsească. Redacția regretă această situație, mai ales că este vorba despre o expoziție a țării, sprijinită de stat.

Cifrele premiilor sunt și ele impresionante: se împart 185 de premii, în valoare totală de 18.900 de coroane. Pentru vite se acordă 96 de premii, în valoare de 12.570 de coroane; pentru porci, 32 de premii; pentru cai, 24; pentru păsări de casă, 21. Se acordă medalii de aur și unor firme cunoscute ale Brașovului, între care Schiel, Teutsch și Gärtner.

Taur de rasa maghiara

Din punct de vedere zootehnic, expoziția arată transformările petrecute în ultimele două decenii. Țăranii sași din Țara Bârsei au înlocuit aproape cu totul vitele indigene albe și sure cu vite roșcate de rasa Pinzgau. Și la cai se încearcă o schimbare de direcție, prin introducerea cailor grei de povară.

Dar, în ciuda premiilor și a numărului mare de animale, expoziția scoate la iveală și o problemă: se vinde foarte puțin. Vizitatorii veniți din România, care ar fi putut cumpăra vite, se abțin din cauza prețurilor ridicate. Astfel, ceea ce trebuia să fie și o piață pentru crescători rămâne mai ales o demonstrație a producției zootehnice.

Într-o altă relatare, Gazeta Transilvaniei privește mai critic întreaga întreprindere. Se întreabă câte animale s-au vândut și ce tranzacții s-au făcut, căci tocmai acesta ar trebui să fie, în fond, unul dintre scopurile unei asemenea expoziții. Răspunsul este dezamăgitor: aproape niciuna.

Și mai interesantă este comparația cu viața de zi cu zi. Cu cinci-șase ani înainte, un litru de lapte costa 8–10 creițari, iar o livră de carne 20–30 de creițari. Acum laptele ajunge la 30–36 de fileri litrul, iar kilogramul de carne la 1,60–1,80 coroane. Pentru muncitorul de la oraș sau de la sat, carnea devine astfel un aliment tot mai greu de pus pe masă.

Porc din rasa Baznai

Gazeta amintește și vechea bogăție zootehnică a ținutului: bivolii, turmele de oi coborâte din munți, porcii îngrășați în pădurile de stejar și produsele lor – lapte, brânză, lână, unt, piei, carne și slănină. Toate acestea hrăneau nu numai populația, ci și numeroasele meșteșuguri ale Brașovului.

În contrast cu această tradiție, autorul privește cu neîncredere unele dintre noile orientări. Se întreabă de ce sunt premiate rase și animale care nu se potrivesc neapărat condițiilor locale, în timp ce bivolul, stânele și pășunile alpine ale Țării Bârsei nu primesc aceeași atenție. Pentru el, modernizarea agriculturii nu înseamnă să se uite ceea ce ținutul are deja bun.

Expoziția din mai 1912 rămâne astfel o imagine vie a Brașovului de atunci: un oraș în care agricultura se modernizează, rasele se schimbă, premiile se împart cu generozitate, iar mii de oameni vin să vadă animalele aduse „sub Strajă”. Dar, dincolo de fastul expoziției, Gazeta Transilvaniei vede și întrebarea care rămâne: la ce folosește o vită premiată, dacă ea nu se vinde, iar laptele și carnea devin tot mai scumpe?

Surse info: Gazeta Transilvaniei, editiile din 2 mai 1912, 5 mai 1912, 6 mai 1912, 18 mai 1912,19 mai 1912 

Sursa foto: Vasárnapi Ujság, ed. 26 mai 1912