10 noiembrie 1940 - Efectele unuia dintre cele mai puternice cutremure resimtite la Brasov

Pompieri intervenind cu autoscara Magirus la o cladire avariata
de pe strada Mitropolit D. Filitti (azi Grigoraş Dinicu)
Sursa foto: Gruia Hilohi

Cutremurul din 10 noiembrie 1940, produs în zona seismică Vrancea, a avut magnitudinea aproximativă 7,4–7,7 și este considerat unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria României. Deși cele mai mari distrugeri s-au produs în sudul țării (mai ales la București), Brașovul a resimțit puternic seismul, iar efectele au fost vizibile în oraș și în împrejurimi.

Principalele efecte la Brașov

1. Avarierea clădirilor

• Numeroase case și clădiri din centrul vechi au suferit fisuri serioase în pereți și fundații.
• Au fost afectate mai ales clădirile vechi din zidărie, construite fără norme antiseismice.
• Unele coșuri de fum și acoperișuri s-au prăbușit.

2. Distrugeri la monumente și biserici

• Mai multe biserici și clădiri istorice au avut fisuri în ziduri sau în turnuri.
• Unele elemente decorative și bucăți de tencuială s-au desprins de pe fațade.

3. Panicǎ în rândul populației

• Seismul s-a produs noaptea, la ora 3:39, ceea ce a provocat panică generală.
• Mulți locuitori au ieșit în stradă sau au petrecut restul nopții în aer liber.

4. Victime și răniți

• În Brașov numărul victimelor a fost redus comparativ cu alte orașe din România.
• Totuși au existat răniți și pagube materiale importante.

5. Afectarea infrastructurii

• Au fost semnalate crăpături în drumuri și clădiri publice.
• Unele linii feroviare și instalații industriale au avut avarii minore.

Detalii despre cum a fost resimtit seismul la Brasov, aflam din paginile ziarului "Gazeta Transilvaniei", ed. 21 noiembrie 1940:

Cutremurul care a violentat somnul braşovenilor ,în dimineaţa zilei de Duminecă, la orele 4 fără un sfert, aparţine fenomenelor seismice de o tărie necunoscută in acest oraş sau mai precis spus, neintâlnită de generaţiile cari cunosc intâmplările ultimelor decenii. Zguduiturile scurte dar adânci, cari au durat aici aproape un minut, au scuturat oraşul din toate încheeturile sale, făcând ravagii mai ales pe străzile din apropierea Tâmpei, Străzile Castelului, Regina Maria, Spitalului şi str. Portei, cu uliţele ce le întretaie, au avut cel mai mult de suferit, pe când strada Voevodul Mihai, de pildă, tot în centrul oraşului, n'a înregistrat nici o stricăciune. In străzile menţionate, numeroase coşuri, părţi de zidurile caselor şi porţiuni din acoperişuri au cazut la pămint.

La fabrica Scherg s'a dărâmat o bucată de 5 metri din coşul uzinei şi s'au spart 84 metri pătraţi de geamuri. Palatul C. F. R. şi localul Primăriei au fost serios avariate, trebuind să fie evacuate. Tribunalul şi liceul Meşota, unde au fost răniţi doi elevi, au suferit deasemeni stricăciuni. 

Totuşi în comparaţie cu alte localităţi, Braşovul a trecut cu bine urgiile dezastrului şi numai cei cari s'au sculat în zorii zilei de Duminecă au putut să vadă în întregime urmele cutremurului, deoarece până la prânz, totul era curăţit de pe străzi. Ici şi colo, găurile făcute în acoperişuri, de coşuri dărâmate, par urmele unui înverşunat atac cu bombe. 

Timp de o jumătate de oră, din cauza defectării cablului, oraşul a rămas în întuneric, sporindu se astfel panica în populaţie. Ia plină noapte lumea s’a evacuat In parcul din centrul oraşului, care n'a fost nicicând atâta de animat. Şi mai ales la o oră atât de nepotrivită. Pentru braşoveni a fost un noroc faptul că cutremurat s-a produs in timpul nopţii deoarece în timpul zilei, când circulaţia în oraş este atât de activă, dărâmăturile ar fi făcut victime nenumărate. 

Natural, că un cataclism de felul aceluia care a îndurerat întreaga ţară, a lăsat totuşi urme serioase, chiar in oraşul nostru, şubrezind numeroase clădiri, mai ales dintre cele renovate şi nou construite. 

In urma Instrucţiunilor date de organele municipale, s-au început reparaţiile şi consolidările, trebuind să remarcăm şi la noi preţiosul concurs pe care l-au dat şi continuă să-l dea trupelor germane. 

Aflăm insă, că mulţi proprietari cari îşi comercializează imobilele, pentru a nu ştirbi cumva din venituri, caută să ascundă efectele cutremurului asupra imobilelor respective, evitând evacuarea. Aceştia nu cer nici concursul organelor municipiului şi nici nu întreprind lucrările de reparare şi consolidare, cerute de împrejurări. 

Ne facem deci datoria să semnalăm această stare de reprobabila inconştienţă, care poate provoca victime şi nenorociri incalculabile. Trebue întreprins un control amănunţit al imobilelor şi mai ales ale acelora din regiunea semnalată la începutul acestui reportaj, sancţionând ca cei care se sustrag de la o îndatorire elementară şi cam pentru un mic beneficiu preferă să şi pericliteze chiar întreaga avere.