Cronica zonei Livada Postei din Brasov

Inceput sec. XX. Parcul din Livada Postei. Sursa foto: BCU Cluj

În zilele noastre, Livada Poștei face parte din primul brîu de agrement din jurul orașului. Sirul vilelor arătoase și urcușul șoselei spre Poiană - sînt binecunoscute atît brașovenilor, cît și turiștilor români sau străini care ne vizitează orașul. 

Numele acestei pășuni amintește de vremea cînd iarba grasă de aici era pășunată de caii poștalioanelor. Într-o vreme și mai îndepărtată, cînd la Brașov încă nici nu se înființase oficiul poștal, pășunile și livezile situate sub Dealul Warthe se numeau doar „Livadă”. Suprafața acoperită cu iarbă era mult mai mare ca acum; din motive strategice, pentru ca străjerilor postați în bastioane și în turnurile exterioare (Turnul Alb și Negru) să li se asigure vizibilitatea, versanții (azi împăduriți) de deasupra rîulețului Graft, erau lăsați golași. În schimb, grădinile meseriașilor și agricultorilor din Brașovul Vechi urcau mult mai sus ca azi. 

În primele secole de existență urbană, Livada situată deasupra Cetății și a Brașovului Vechi a fost nelocuită. Dar creșterea activității economice a cauzat și creșterea demografică. Acest proces a dus implicit la apariția unor străzi și cartiere noi.

Sirul Livezii in perioada interbelica

În secolul al XVII- lea pe strada Țintașilor (azi Horia Cloșca și Crișan) și în grădinile patricienilor din marginea Livezii apar locuințe și colibe. În 1688, prin grădinile lui Arrendt, Heiden etc. locuiau românii Aldea, Stan, Bîrsan, loan Cîmpeanul, Bucur, Leucă, Ștefan Munteanu și un săcelean (Bloschdörfer). În 1732 pe strada Tintașilor și în Livadă (Schetz Gass und Wiese) locuia Oprea Bratul, lon Muntean, Radul Păcurariul, Aldea Zernovan și Stoica Grancea. Din punct de vedere bisericesc, românii de aici aparțineau de Schei. În registrele înmormîntaților în cimitirul bisericii Sf. Nicolae, în 1759 figurează printre alții și Stan Bucur și Văsîi Gavringi din „Livade“. 

Simpla denumire de „Livadă“ (Wiese), în 1776 s-a transformat în „Livada Poștei“. În acel an, printr-un decret, „meșterul poștei“ din localitate a primit în folosință 5 hectare arabile și 8 ha fîneață. Postalioanele utilizau 46 de cai pentru 14 atelaje. Inițial, pe Livada Poștei pășunau doar cai, dar apoi unele părți au fost închiriate pentru oi și pentru cornutele mari. Pînă în 1879, cînd s-au retras toate pămînturile donate poștei, pe unde azi circulă mii de mașini pășteau cirezi de bivoli pașnici.  In anul 1879, orasul incepe amenajarea livezii, iar in anul 1885 devine un loc de promenada pentru brasoveni.

Livada Poștei a început să-și schimbe înfățișarea abia la sfârșitul secolului XIX. În grădinile unor cetățeni (Hagi Jordan, Trauschenfels, Honigberger, Copony, Lemeni, Baiulescu etc), unde existau doar simple construcții de lemn locuite numai în zilele de vară, s-au ridicat vile elegante. Mulți dintre negustorii și capitaliștii români și sași Dr. Karl Kurtz, Leopold Guggenberg, fabricantul de piele Friedrich Scherg, tipograful Gött, losef Plecher von Pledosfeld, Peter Scheeser, Dr. G. Baiulescu etc.) se mută din cetate în Livadă, unde apare Șirul Livezii existent pînă azi. 

Concomitent cu activitatea de construcție a avut loc și amenajarea zonei din jur pînă atunci folosită ca pășune. În 1881 au loc primele plantări de pomi din spatele Bibliotecii municipale de azi. Peste cîțiva ani 1885-86 se amenajează cărările existente. În partea superioară, mai de mult a început instalarea cimitirelor ; cel evreiesc din 1858 iar cel catolic din 1859. Pe Warthe, încă din 1880 era o grădină de vară. Restaurantul semicircular existent pînă de curînd a fost construit în 1897 de cîrciumarul Gaspar Falhner. 

1937. Zona de sanius si schi. Sursa foto: Alex Flueras

La inceputul secolului XX, pantele parcului din Livada devin iarna pirtii de sanius si schi.

Sursa foto: Drum Nou, editii din anii 1959, 1960 si 1961

In anii comunismului in parcul din Livada au fost organizate diverse evenimente culturale si sportive. La finalul anilor 1990 s-a organizat si un festival al berii aici.

In 2007, parcul din Livada Postei a primit numele de Schaefler dupa numele companiei care a finantat amenajarea lui. Zona parcului a fost delimitata de un gard. Pe intinderea de verdeata cu suprafata de circa 2,7 hectare se gasesc alei generoase, leagane si tobogane pentru copii, turn de catarare pentru copii, mobilier de joaca, nisip, foisor, banci, leagane tip bancute pentru adulti si foarte multe flori. La intrarea principala in parca a fost instalat un rulment gigant, un produs reprezentativ al companiei Schaefler.

2012. Intrarea principala in parc

In 2011, Primaria Brasov si compania Schaefler au organizat un concurs de idei pentru reamenajarea parcului, insa proiectul cistigator nu a mai fost pus in practica.

Parcul din Livada Postei in anul 2013