Povestea Strazii Sforii din Brasov (VIDEO 360)

Data publicarii:
Video panoramic care poate fi vizionat cu ochelari VR, pentru o experienta realistica. Daca nu aveti ochelari VR, faceti click pe imagine si trageti stinga-dreapta. Daca vizionati pe telefonul mobil faceti clic aici. Sursa video: H.E.R.I.T.A.G.E.

Strada Sforii din Brașov este una dintre cele mai înguste străzi din Europa, având între 1,11 și 1,35 metri lățime. Situată în inima centrului vechi, această alee medievală, inițial creată ca pasaj pentru pompieri, a devenit un simbol turistic și un loc plin de farmec, ideal pentru fotografii și plimbări romantice. Cu ziduri pline de artă urbană și o atmosferă aparte, Strada Sforii îmbină istoria cu modernul într-un mod unic.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Parcul central din Brasov, in timp (Galerie foto)

Data publicarii:
Imagine
1885 . Terenul viran inainte de a fi amenajat ca parc.Vedere de sub Tâmpa spre Cetățuie. Se văd clădirile Primăriei (1876), Gyertganffy și Bachmaier din str. Porții, hotelul ,,Soarele” și Sirul Cetățuii, Cimitirul evenghelic și pe porțiunea plană dintre ele, vite si care cu coviltir. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov Imaginea anterioara colorizata cu AI Pe terenul viran aflat de-o parte şi de alta a Porţii Vămii, grădinarul şef al oraşului, Carol Hermann, proiectează în prima parte a sec. XX linia modernă a spaţiului verde din centrul oraşului. În anul 1932 el se va numi Parcul Carol al II-lea , iar o perioadă poartă numele Cuteanu , după primarul oraşului. În perioada 1948-1962 s-a numit Parcul prieteniei româno-sovietice , iar din 11 aprilie 1991 se numeste  Parcul Nicolae Titulescu .  Şirul de case construite în stil neo-românesc pe Şirul Cetăţuii , au fost ridicate în perioada 1925-1944, după ce primăria atribuise încă din anul 1924, 12 loturi de teren prin vânzare co...
Citeste mai mult »

Calea Bucuresti, in timp (Galerie foto)

Data publicarii:
Imagine
Tronsonul din DN 1 dintre Suburbia Dârste şi Braşov, numit astăzi Calea Bucureşti, a fost tăiat drept în jurul anului 1850 , când s-a construit şoseaua Braşov - Predeal, sub conducerea inginerului Karl Gärtner, cu ajutorul a 200 de muncitori aduşi din Silezia şi cazaţi în barăci (Braşovul neavând forţa de muncă necesară).  Vechiul drum al Dârstelor, care era şerpuit şi mai înspre liziera pădurii, a dispărut apoi treptat. În anii 1932-1933 , în cadrul lucrărilor de modernizare a DN 1, conduse pe teritoriul Braşovului de inginerul sudez Sten Edward Holmberg (de la firma contractantă Vägaktiebolag Sweden), şoseaua a fost asfaltată . Plopii de pe margine, cu scop atât decorativ, cât şi practic (asigurarea microclimatului), au fost plantaţi din iniţiativa inginerului silvic al oraşului , Constantin Moarcăs. În anii '50, asfaltul a fost înlocuit cu piatră cubică, iar în 1979, aceasta a fost din nou înlocuită cu asfalt , în cadrul lucrărilor de lărgire şi modernizare dintre Spitalul Jude...
Citeste mai mult »

15 ianuarie 1965 - Este deschis partial Centrul comercial "Steagul Rosu", de pe strada Saturn din Brasov

Data publicarii:
Imagine
Fotografie din prima zi de functionarea a magazinului alimentar In perioada extinderii cartierului Steagul Rosu, in prezent Astra, in anii 1960 au fost construite doua centre comerciale in aceasta zona. Brasovenii le-au denumit "complexul mare", pe cel de pe strada Saturn nr. 32 si "complexul mic", pe cel de pe strada Saturn nr.38.  "Complexul mare" de pe strada Uranus a fost deschi partial la inceputul anului 1965. Amanunte aflam din ziarul "Drum Nou", editia din 16 ianuarie 1965: Plasat în inima cartierului, reprezentând o construcţie impunătoare, cu o linie modernă, noul centru comercial braşovean a fost dat ieri parţial în folosinţă.  Spaţiile largi, de o concepţie modernă, finisate şi decorate cu mult gust, mobilate şi utilate după cele mai exigente cerinţe, găzduiesc pentru început un magazin alimentar cu autoservire, un magazin de mezeluri, produse lactate şi produse de panificaţie, un magazin de papetărie şi librărie şi un atelier de repa...
Citeste mai mult »