2015 - Situatia retelelor de drumuri si a traficului din municipiului Brasov
 |
| Harta Brasovului. Sursa: OpenStreetMap |
Datorită structurii geografice a Brașovului, rețeaua de drumuri este organizată pe o serie de artere principale, care se conectează la secțiunea radială interioară și exterioară din jurul centrului orașului. Geografia locală a influențat modul de poziționare a dezvoltărilor și, în consecință, rețeaua infrastructurii de sprijin a șoselelor și străzilor a folosit văile sau platourile din apropiere. Rețeaua de străzi a orașului Brașov combină așadar traseele radiale cu legăturile strategice de intersectare și cu străzile secundare liniare.
In anul 2015, Brașovul avea un total de 377 km de drumuri, care sunt împărțite pe următoarele categorii:
- Categoria I - drumuri nationale Europene 18km
- Categoria II - drumuri naționale 19km
- Categoria III - drumuri județene 79km
- Categoria IV - drumuri rurale 97km
Rețeaua de drumuri strategice
 |
| Rețeaua de drumuri principale și secundare |
- DN1 / E60 (care face legătura între Predeal și Braşov, Ghimbav și Codlea via București și
Ploiești)
- E60 (care face legătura între șoseaua de centură din zona de nord E574 cu Feldioara și oferă
acces la drumul 112A spre Bod);
- DN1A (care face legătura între Braşov și Săcele via Ploiești)
- DN1E (care face legătura între Râșnov și Braşov via Poiana Braşov)
- DN11 (care face legătura între Braşov și Hărman, după care se intersectează cu E578 și E574,
precum și DN10 cu Prejmer)
- DN12 (care se intersecteaza cu DN11 la limita zonei metropolitane)
- DN73 (care face legătura între Braşov și Pitești via Cristian și Râșnov)
- DN73A (rută la nivel național care face legătura cu DN1 între Predeal și Șercaia via Râșnov și
Zărnești)
- DN73B (drum care conectează DN73A cu DN1 via Cristian și Ghimbav); și
- E574 (formând o șosea de centură în nord în jurul Braşovului, între DN11 și DN1, la est de
Ghimbav și oferind un drum de legătură cu DJ03 la Sânpetru).
Rețeaua de drumuri primare
În prezent, se poate intra în Braşov prin Calea București (DN1 / E60), Calea Făgărașului (E68),
Strada Griviței (E60) și Strada Hărmanului (DN11), primele două rute fiind cele mai utilizate.
Acestea fac parte din rețeaua de drumuri naționale strategice, așa cum s-a discutat mai sus, dar
acestea, precum și rutele următoarele, sunt de asemenea considerate a face parte din rețeaua de drumuri primare ale Brașovului în sine.
- Calea București (E60)
- Calea Făgărașului (E68)
- Strada Hărmanului (DN11)
- Bulevardul Griviței (E60)
- Sens giratoriu central (E60)
În plus față de aceste drumuri, reiese din observații că există o serie de alte trasee principale în orașul Brașov, incluzând:
- Bulevardul Eroilor, Bulevardul 15 Noiembrie, Strada Iuliu Maniu și Strada Nicolae Iorga (fac parte din sistemul cu sens unic din centrul orașului)
- Strada Lungă și Strada de Mijloc (fac legătura între centrul istoric și Strada Hărmanului)
- Bulevardul Saturn, Bulevardul Alexandru Vlahuță, Bulevardul Gării și Strada Aurel Vlaicu (asigură eficient o șosea de centură interioară, care conectează zone cheie de activitate, inclusiv gara)
- Bulevardul Victoriei (care face legătura dintre șoseaua de centură interioară menționată mai sus și E60, care face parte din sensul giratoriu cu un singur sens al orașului)
- Șoseaua Cristianului (care face legătura dintre DN73 de la intrarea în Braşov și E68 (Calea Făgărașului)
- Strada 13 Decembrie (care face legătura dintre E60 și E574 din oraș); și
- Strada Zizinului (alcătuiește DJ103A care intră în oraș din partea de est)
Rețeaua de drumuri secundare a orașului Brașov
În zonele legate de drumuri principale, există o rețea bine dezvoltată de drumuri secundare, care au un rol important în conectarea drumurilor principale din mediul urban, deservind utilizarea cheie a terenurilor și furnizând rute alternative la rețeaua de drumuri principale. Există o serie de rute cheie care au fost identificate ca fiind des utilizate între drumurile strategice / principale care deservesc orașul, unele dintre ele având probleme legate de volumul ridicat de trafic, parcarea și deplasarea pietonală.
- Strada Alexandru Ioan Cuza / Strada Avram Iancu și Strada Mihai Viteazul (făcând legătura dintre rețeaua de drumuri principale a Străzii Iuliu Maniu și Strada Stadionului)
- Calea Feldioarei, Strada Dimitrie Anghel și Strada Lânii (făcând legătura dintre rețeaua de drumuri principale a Străzii Stadionului și E574)
- Strada Independenței (făcând legătura dintre rețeaua de drumuri principale a Străzii 13 Decembrie și Bulevardul Griviței printr-o stradă cu circulație în ambele sensuri, care deservește zone rezidențiale mari)
- Strada Zaharia Stancu (făcând legătura dintre rețeaua de drumuri principale a Străzii Hărmanului și Strada 13 Decembrie)
- Strada Carpaților (este paralelă cu Calea București și deservește zonele industriale / comerciale); și
- Bulevardul Muncii și Bulevardul Valea Cetății (care deservește zone rezidențiale mari)
ACCESIBILITATEA RUTIERA
Se poate observa faptul că există în rețeaua strategică o rută spre vestul Brașovului, pe care șoferii o pot folosi pentru a ocoli centrul orașului, dacă aceștia călătoresc în direcția nord-sud, care este alcătuită din DN73, DN73A, DN73B și DN1. Totuși, o mare parte din această rută este formată din drum cu câte o bandă pe sens și trece prin zone urbane, incluzând Râșnov, Cristian și Ghimbav și, în consecință, poate fi mai atractivă ruta de mai mare capacitate prin centrul Brașovului.
Tabelul 2.13 prezintă accesibilitatea dintre localitățile care alcătuiesc polul de creștere (precum și Poiana Braşov) și orașul Braşov însuși, în ceea ce privește distanța și timpul de călătorie. Acesta este bazat pe timpul de călătorie dat de Google. Se poate observa din această că toate localitățile sunt la 40 minute cu mașina de Brașov, Zărnești fiind cel mai departe, la 39 minute distanță. Distanța de călătorie medie este de 16,5 km, iar timpul mediu de călătorie este de 22 minute, care, în mare, sugerează o viteză medie de călătorie de 45 kph. Prin urmare, se consideră că toate localităţile din polul de creştere sunt accesibile de la / către Braşov.
PROBLEME DE TRAFIC
DN1 preia majoritatea traficului din București și este un drum foarte aglomerat pe tot timpul anului, în special în timpul sezonului turistic. Este format dintr-o șosea cu câte o bandă pe sens din localitatea cea mai sudică a polului de creștere, Predeal, iar observațiile sugerează că depășirile reprezintă o problemă des întâlnită pe secțiunile acesteia, mai ales în curbele fără vizibilitate.
DN1E este drum cu o singură bandă pe sens care face legătura dintre Râșnov și Brașov prin stațiunea de schi Poiana Brașov. Este singura legătură rutieră cu stațiunea de schi din Poiana Brașov și, în consecință, trece prin perioade de foarte aglomerate, câteodată fiind necesară prezența pe drum a ofițerilor de poliție, care să întoarcă mașinile din drum dacă parcarea în stațiune este plină.
Pe măsură ce DN1 Calea București înaintează spre periferia orașului, carosabilul este predominant cu două benzi pe sens (patru benzi de circulație). O linie albă neîntreruptă oferă singura delimitare dintre cele două sensuri de mers. Continuând în direcția nord spre centrul orașului, când Calea București intră în sectorul comercial (care cuprinde o colecție de magazine mari, cum ar fi Carrefour), calea carosabilă se mărește la șase benzi fără insulă centrală, din nou cu o linie albă neîntreruptă care delimitează sensurile de mers. Aceste coridoare largi creează o divizare și nu oferă locuri sigure unde pietonii pot aștepta să traverseze strada în două etape.
Pe Calea București, unele din trecerile de pietoni au benzi sonore, care indică faptul că ar putea exista o posibilă problemă cunoscută cea a vehiculelor care nu observă trecerile de pietoni și a incidentelor cu frână bruscă.
Strada Hărmanului are, în principal, sensuri giratorii la intersecția cu strazile secundare. S-a observat că anumite porțiuni ale carosabilului sunt dotate cu benzi sonore, atât la apropierea de trecerile de pietoni, cât și la alte intersecții. Acest lucru sugerează că drumul poate avea probleme anterioare referitoare la viteza și vehiculele care nu observă pietonii.
Deoarece Bulevardul Griviței leagă șoseaua de centură interioară și rutele strategice din vestul orașului, acesta este foarte aglomerat, în special în timpul perioadelor de vârf. Majoritatea intersecțiilor cu străzi secundare sunt sub forma sensurilor giratorii, care se confruntă cu o cerere semnificativă de la deplasările principale din nord/sud, deseori folosirea celorlalte ramificații fiind mai redusă.
Strada 13 Decembrie merge de la nord la sud și face legătura cu Bulevardul Griviței în centrul orașului. S-a observat că partea carosabilă are numeroase zone de parcare, totuși, parcarea se întinde și pe trotuar, sugerând faptul că cererea de locuri de parcare din zonă depășește oferta. Are benzi sonore la accesul în anumite intersecții cu acordare de prioritate, probabil subliniind o problemă preexistentă de siguranță.
În urma observațiilor, se poate spune că Strada Zizinului are un nivel ridicat al cererii de parcare, rezultatul fiind multe zone în care parcarea se realizează pe stradă și pe trotuar. Aceasta îi reduce semnificativ capacitatea și randamentul pe această porțiune și afectează mediul pietonal. Cererea ar putea fi generată de spital, care este în imediata vecinătate a locului unde s-a observat nivelul ridicat al cererilor de locuri de parcare, care este accentuat de puținele locuri de parcare ale spitalului.
O problemă care a fost reținută în timpul observațiilor pe șoseaua de centură interioară DN1 a fost reprezentată de șoferii care încercau să iasă din Bulevardul Griviței pe șoseaua de centură interioară și să se îndrepte spre est, către Bulevardul 15 Noiembrie. Pentru a efectua această manevră, aceștia trebuiau să-și croiască drum prin trafic pe o distanță relativ scurtă.
Există o serie de străzi cu sens unic în oraș, inclusiv șoseaua de centură interioară, Bulevardul Eroilor, Bulevardul 15 Noiembrie, Strada Iuliu Maniu și Strada Nicolae Iorga. Deși străzile cu sens unic au rolul lor, este necesară o atenție deosebită în utilizarea lor, deoarece acestea încurajează viteze mai mari ale mașinilor, spre deosebire de drumurile cu două sensuri, conducând la distanțe mai mari parcurse și sunt mai puțin sigure pentru pietoni și bicicliști.
Poliția a menționat că principala cauză a accidentelor este viteza excesivă. Măsurile de diminuare a acesteia au fost observate pe drumurile cheie de legătură, incluzând benzi sonore, în încercarea de a reduce viteza vehiculelor. Deoarece zona este predispusă intemperiilor, ofițerii de Poliție / reprezentanții municipalității efectuează o inspecție a drumului la ora 4:30 am și curăță zăpada pe perioada iernii. S-a afirmat că numărul de accidente a scăzut după o perioadă în care a nins intens, datorită reducerii vitezei și faptului că șoferii sunt mai precauți și că oamenii își lasă mașinile acasă și folosesc autobuzele.
Din observațiile la fața locului și din discuțiile cu Municipalitatea și cu Poliția locală, rețeaua orașului trece prin perioade de aglomerație a traficului între orele 07:30-08:30, în special în zona vechiului oraș, traficul școlar adăugându-se la aglomerația provocată de navetiști. Alte perioade ale aglomerație apar între orele 16:30-18:30, așa cum se observă pe Calea București, care se confruntă cu volume mari de trafic.
Perioadele de aglomerație ridicată sunt menționate de Poliție ca fiind un factor care reduce numărul de accidente, deoarece viteza este mai mică. Săptămânal, au loc întâlniri între Poliție și Municipalitate, pentru a discuta problemele de trafic, cu o întâlnire separată a Comisiei de Circulație care are loc săptămânal, pentru a aproba oricare măsuri sugerate.
Poliția locală administrează și traficul la închiderea de benzi de circulație în caz de lucrări, fiind adesea asistată de ofițeri ai Poliției naționale. Municipalitatea este responsabilă de proiectarea și execuția lucrărilor la drumuri și semafoare (aprobate de Comisia de Circulație), care sunt ulterior întreținute de un contractor independent.
A existat tendința în Brașov să se înlocuiască intersecțiile semaforizate cu sensuri giratorii, scopul fiind îmbunătățirea traficului și îmbunătățirea siguranței drumurilor. Acest lucru trebuie analizat în continuare, pentru că, deși sensurile giratorii pot fi o metodă excelentă de gestionare a fluxurilor de trafic, acestea ar trebui folosite doar când fluxurile sunt relativ bine echilibrate pe fiecare ramificație. Sensurile giratorii tind de asemenea să fie mai puțin practice pentru pietoni și bicicliști și trebuie acordată o atenție deosebită modului cum sunt afectate de aceste măsuri.
Unele zone semaforizate au butoane de comandă pentru pietoni, cu o intarziere de actiune programata.
În plus față de cele de mai sus, ar trebui notat că, în general, livrările de marfă au loc pe stradă în orice moment al zilei și, în unele cazuri, acest lucru duce la ocuparea unei benzi a carosabilului, în timp ce se efectuează livrarea, reducând astfel capacitatea drumului. Acest lucru este critic în special în perioadele de vârf.
Starea drumurilor
S-a realizat o evaluare a bazei de date cu starea drumurilor și au fost identificate drumurile în stare nesatisfăcătoare. În general, există în jur de 151 km de drum în județ care sunt considerați a fi într-o stare nesatisfăcătoare (fără drumurile orașului Brașov). Un drum într-o stare nesatisfăcătoare este măsurat, în mod normal, ținând cont de îmbrăcămintea rutieră, deoarece afectează nu doar calitatea călătoriei, dar și costurile provocate de întârzierea vehiculului, consumul de combustibil și costurile de mentenanță. Aceasta indică faptul că drumurile au gropi foarte mari, drenaj necorespunzător și facilități inadecvate pentru trotuare și pietoni.
Se observă că majoritatea drumurilor din orașul Brașov sunt, în general, într-o stare bună. Observațiile de pe teren indică totuși că unele drumuri de legătură au probleme de întreținere, în special în jurul capacelor de canalizare și al confecțiilor metalice. Așa cum se arată mai jos, pista pentru bicicliști de pe strada Nicolae Iorga are un marcaj clar al benzii, pentru a o separa de traficul vehiculelor, totuși există gropi și peticiri ale asfaltului degradat.
Unele localități care alcătuiesc polul de creștere prezinta caracteristicile unei localitati „liniare”, dezvoltata de-a lungul drumului principal (de exemplu, Râșnov, Cristian) și, deși starea rețelei de drumuri din Brașov este în general foarte bună, există zone din rețeaua de drumuri naționale strategice, de exemplu cele care fac legătura cu Cristian și Ghimbav, care sunt intr-o stare mai puțin bună, având asfaltul rupt / lipsă, crăpături și coroziune.
Starea nesatisfăcătoare a drumurilor are drept consecință viteze și capacități reduse ale vehiculelor, pentru că vehiculele trebuie să evite gropile prin manevre pe bandă și prin frânări bruște. Starea drumului este afectată de asemenea de nivelurile ridicate ale traficului greu de transport de mărfuri din zonele externe ale Polului de creștere, în special în Ghimbav, care conține un număr mare de depozite și de zone de exploatare industrială.
PARCAREA AUTO - MUNICIPIUL BRAȘOV
General vorbind, parcările din municipiul Braşov par a fi relativ bine îngrijite, administrate și funcționează fără să afecteze semnificativ restul rețelei de transport. Totuși, ca în orice oraș, există excepții, în mod special în jurul Primăriei, unde s-a observat că există o cerere mare, începând cu mijlocul dimineții până după-amiaza târziu.
În general, în inima centrului orașului, cererea de parcare este mare, dar se pare că aceasta este satisfăcută, de obicei, prin parcarea vehiculelor în spațiile marcate formal. Aceasta se datorează în principal faptului că multe străzi sunt dotate cu bolarzi stradali și / sau copaci care nu permit vehiculelor să parcheze pe trotuar.
În afara străzilor care au bolarzi stradali pe toată lungimea lor, există exemple de străzi unde mașinile parcate încep să se întindă pe trotuar, în special în jurul unora dintre străzile rezidențiale. Deși trotuarele nu sunt folosite de mulți pietoni, parcarea afectează totuși abilitatea și, posibil, opțiunea pietonilor de a merge în acele zone.
Conform datelor primite de la Primăria Municipiului Braşov, există puțin peste 7.400 locuri de parcare publică cu plată în oraș și circa 445 locuri de parcare în Poiana Braşov. Acestea combină locurile de parcare paralele de pe stradă, locurile de parcare în zig-zag de pe stradă și locurile din afara străzii – localizarea acestora în Braşov este indicată în Figura 2.13. În plus, există aproximativ 40.000 locuri de parcare pe străzile rezidențiale / în curți.
În urma observaţiilor de pe teren, au fost definite zonele orientative cu un excedent de nevoi de parcare, adică numărul de maşini parcate / căutarea unui loc de parcare depăşeşte numărul de locuri marcate. Au fost identificate şi zonele cu nevoi ridicate de parcare, adică cele unde toate locurile de parcare disponibile sunt ocupate, dar sunt foarte puţine vehicule (dacă există) care caută un loc de parcare sau parchează pe trotuar etc.
În urma observaţiilor, s-a constatat că există aproximativ 3000 de vehicule parcate în zonele identificate în Figura 2.12, în baza faptului că toate locurile marcate din zonele cu nevoi ridicate de parcare sunt ocupate şi că mai sunt 10% vehicule parcate în zonele identificate ca având nevoi excedentare în raport cu locurile de parcare marcate. Deşi există sisteme de plată automate pentru zona centrului istoric al oraşului, acestea nu sunt extinse pentru a acoperi zone mai largi ale oraşului şi unele din zonele cu nevoi excedentare şi ridicate de parcare identificate.
În timpul vârfului de sezon turistic de iarnă, parcarea în Poiana Braşov este o problemă semnificativă, numărul actual de aproximativ 445 locuri fiind insuficient pentru a acoperi cererea. Acest fapt duce la cozi de vehicule pe DN1E şi în Poiana Braşov în sine, ca rezultat al maşinilor care caută un loc de parcare, ceea ce reduce calitatea mediului urban, creşte nivelurile localizate de poluare şi duce la conflicte periculoase între schiori şi maşinile în deplasare. Motivul principal este faptul că turiştii se bazează excesiv pe accesarea facilităţii cu maşina personală, din lipsa de alternative de bună calitate.
PROBLEME IDENTIFICATE LA NIVELUL POLULUI DE CREȘTERE
Un rezumat al problemelor cheie care au fost identificate privind rețeaua de drumuri și parcarea mașinilor este prezentat mai jos. Acesta exclude constrângerile intersecțiilor / capacității drumurilor și/sau configurarea geometrică.
- Lipsa unei rute nord-sud, de calitate superioară, care să evite centrul orașului Braşov;
- Numărul excesiv de vehicule din timpul vârfului de sezon turistic duce la supraaglomerarea
rețelei de drumuri, în special DN1 prin Predeal și DN1E spre Poiana Braşov;
- O serie de intersecții semaforizate au fost înlocuite cu sensuri giratorii, fără a exista dovezi convingătoare care să demonstreze nevoile;
- Exista restricții cu privire la momentul în care se livrează marfă pe stradă dar acestea nu se aplica, acest lucru putând duce la ocuparea de către vehiculele de livrare a unei benzi din carosabil în timpul orelor de vârf, reducând astfel capacitatea drumului;
- Există o serie de drumuri cu sens unic în cadrul zonei centrale / bulevardelor largi care creează o decuplare și care încurajează viteze mari, cum ar fi sensul giratoriu de pe DN1;
- Unele străzi, cum ar fi Strada Zizinului, au o cerere foarte mare de locuri de parcare, rezultatul
fiind existența multor zone cu mașini parcate pe stradă și pe trotuar, ceea ce reduce semnificativ capacitatea
Comentarii
Trimiteți un comentariu