1967 - Se infiinteaza Institutul de Cercetari pentru Cartof şi Sfecla de Zahar (ICCS) Braşov

1967. Sediul Institutului de Cercetari pentru Cartof şi Sfecla de Zahar Braşov, in prezent ICDCSZ Braşov

Cercetarea agricolă, în general, dar în mod special cercetarea în domeniul culturii cartofului, a sfeclei de zahăr, pajiştilor şi a plantelor medicinale are o lungă tradiţie în zona Braşov. Aceasta este justificată pe de o parte prin condiţiile ecologice favorabile în Ţara Bârsei, prin importanţa acestor culturi în alimentaţie, industrie şi furajarea animalelor, dar şi prin tradiţia şi hărnicia etnicilor români, germani şi maghiari trăitori în această zonă. 

Primele preocupări legate de selecţia, ameliorarea şi tehnologiile de cultivare ale cartofului şi sfeclei de zahăr au fost semnalate, la Feldioara şi Bod, încă de la începutul secolului XX, când au fost promovate cele mai bune soiuri existente în Europa, dar şi soiuri locale valoroase. 

În mod organizat cercetările în domeniul culturii cartofului şi sfeclei de zahăr au început, în România, după înfiinţarea Institutului de Cercetări Agricole (ICAR) în anul 1927, prin efectuarea unor experienţe privind fertilizarea cu gunoi de grajd la Staţiunea de Cercetări Agricole de la Câmpia Turzii şi culturi comparative cu soiuri la Staţiunea de Cercetări Agricole Cenad. 

Repere istorice ale INCDCSZ Brasov:

1949 – Stațiunea Experimentală Agricolă (SEA) Măgurele, Brașov

1962 – Stațiunea de Cercetări Agricole (SCA) Brașov

1967 – Institutul de Cercetare a Cartofului și Sfeclei (ICCS) Brașov

1977 – Institutul de Cercetare și Producție a Cartofului (ICPC) Brașov

2002 – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (ICDCSZ) Brașov

2005 – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Brașov, HG 1882/2005

În anul 1949, prin reorganizarea ICAR, se înfiinţează laboratorul de ameliorarea cartofului în cadrul secţiei de ameliorarea plantelor şi laboratorul de tuberculifere şi rădăcinoase în cadrul secţiei de fitotehnie, cu câmpurile experimentale la Moara Domnească, judeţul Ilfov, având ca bază de susţinere unităţile de cercetare specializate pentru cartof şi plante de nutreţ Staţiunea Experimentală Agricolă (SEA) Măgurele – Braşov şi SEA Suceava. În aceeaşi perioadă sunt efectuate cercetări cu caracter agrofitotehnic la Staţiunile de Cercetări Agricole Câmpia Turzii şi Sângeorgiu de Mureş şi crearea de soiuri la Staţiunea de Cercetări Agricole de la Cluj. 

În anul 1961, prin infiinţarea Institutului Central de Cercetări Agricole (ICCA) cercetările pentru cartof şi sfeclă de zahăr au trecut în coordonarea Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice (ICCPT) Fundulea prin SEA Măgurele – Braşov, care în anul 1962 devine Staţiunea de Cercetări Agricole (SCA) Măgurele – Braşov. 

2020. ICDCSZ Braşov

În anul 1967 prin preluarea patrimoniului IAS Stupini se înfiinţează Institutul de Cercetări pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (ICCS) Braşov, care practic marchează începuturile cercetărilor moderne pentru aceste două culturi de mare importanţă economică pentru România. Cercetările au fost intensificate în cele două secţii existente (cartof şi sfeclă de zahăr), în sediul nou al Institutului, dar şi în alte unităţi de cercetare din ţară (Staţiunile de Cercetări Agricole Suceava, Livada, Tg. Mureş, SecuieniRoman, Valu lui Traian, Brăila, Caracal, Oradea) şi în Institutele agronomice de la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Craiova şi Iaşi. 

O colaborare fructuoasă a existat şi cu celelalte Institute de alt profil (Institutul de Cercetare pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, Institutul de Cercetări pentru Mecanizarea Agriculturii Bucureşti, Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, Institutul de Cercetări pentru Valorificarea Legumelor şi Fructelor Bucureşti, Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti) pentru rezolvarea inter şi pluridisciplinară a unor tematici complexe. 

2023. Cimp experimental cu cultura de cartof.

Având în vedere importanţa majoră a celor două culturi pentru economia naţională, dar mai ales extinderea sfeclei de zahăr în sudul României, în condiţii de irigare, ICCS Braşov a fost reorganizat, în anul 1977, în două unităţi de cercetare distincte: Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului (ICPC) cu sediul la Braşov şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Industrializarea Sfeclei de Zahăr şi Substanţelor Dulci (ICPISZSD) Fundulea. 

Dezvoltând activitatea de cercetare în funcţie de nevoile economiei naţionale, în anul 1980 au fost organizate cinci staţiuni de cercetare şi producţie specializate pentru cartof: Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cartof Miercurea Ciuc din judeţul Harghita, specializată în crearea de soiuri şi producerea cartofului pentru sămânţă; Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cartof Tg. Secuiesc din judeţul Covasna, specializată pentru cartof materie primă pentru industrie; Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cartof Tg. Jiu din judeţul Gorj, specializată pentru cultura cartofului în zona colinară a ţării; Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cartof Tulcea din judeţul Tulcea, specializată pe problematica culturii cartofului în zona de stepă; Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cartof Mârşani din judeţul Dolj, specializată în aspecte de cercetare privind cultura cartofului pentru consum timpuriu în România. 

După anul 1990, la fel ca toate unităţile de cercetare agricolă şi cele două unităţi de cercetare în domeniul cartofului şi a sfeclei de zahăr (ICPC şi ICPISZSD) au cunoscut o recesiune, atât prin fondurile alocate, stabilitatea staţiunilor din subordine, precum şi diminuarea patrimoniului şi personalului de cercetare. În plus cercetările în domeniul sfeclei de zahăr au fost influenţate negativ şi de diminuarea drastică a suprafeţelor cultivate (aproximativ de 10 ori). 

Aria ICDCSZ Braşov

Reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare pe baza Legii 290/2002 consfinţeşte apariţia Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (ICDCSZ) Braşov, prin fuziunea celor două institute de cartof şi sfeclă de zahăr. Prin evaluarea şi acreditarea ICDCSZ Braşov de catre ASAS şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării în anul 2005 s-a hotărât reorganizarea Institutului ca Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare penru Cartof şi Sfeclă de Zahăr, precum şi transformarea majorităţii staţiunilor de cercetare în societăţi comerciale sau trecerea în subordinea altor unităţi de cercetare. 

Practic la această oră INCDCSZ Braşov are în coordonare tematică Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Tg. Secuiesc, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Miercurea Ciuc şi Laboratorul de ameliorare a cartofului de la SCDA Suceava. 

În perioada 2005-2013 Institutul s-a aflat în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”. Din anul 2013 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare penru Cartof şi Sfeclă de Zahăr a trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, respectiv Agenţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică şi Inovare Bucureşti până în ianuarie 2017 când a fost preluat în coordonarea Ministerului Cercetării şi Inovării. 

Laboratorul de cercetare pentru
culturi de tesuturi vegetale

În prezent Institutul este structurat pe două direcţii: 

• direcţia de cercetare cu laboratoare pentru: ameliorare genetică şi selecţie vegetală, tehnologie şi bune practici agricole, culturi de ţesuturi vegetale; 

• direcţia de dezvoltare cu: baza experimentală vegetală şi baza experimentală de ameliorare şi selecţie animală. În cadrul Institutului se efectuează cercetări pe următoarele plante de cultură: cartof, sfeclă de zahăr, plante medicinale, cereale.

Obiectivele întregii activități realizate la institutul braşovean a fost acela de a crea noi soiuri de cartof şi sfeclă de zahăr, de a produce cantități însemnate de sămânță din categorii biologice superioare la cartof, sfeclă de zahăr, cereale, plante medicinale şi recent la muştar şi soia, aceşti factori biologici fiind susținuți constant de seturi de tehnologii moderne, inovatoare diferențiate pentru diferite etape pe scopuri de folosință. În permanență aceste abordări în domeniul vegetal au fost completate cu o laborioasă activitate în domeniul selecției animale la două specii importante (taurine şi curci) cu implicații benefice pentru crescătorii de animale.

Soiuri de cartof realizate de institut

Realizarea zonării culturii cartofului şi sfeclei de zahăr, stabilirea zonelor de degenerare virotică şi implicit organizarea zonelor închise de producere a cartofului pentru sămânță, organizarea sistemului național de producere şi multiplicare a cartofului pentru sămânță şi a sfeclei de zahăr, înființarea şi coordonarea tematică a 5 stațiuni de cercetare-dezvoltare pentru cartof (Tg. Secuiesc, Mârşani, Miercurea Ciuc, Tulcea, Tg. Jiu) şi a 4 stațiuni de cercetare-dezvoltare pentru sfeclă (Braşov, Roman, Arad şi Giurgiu) s-au constituit în tot atâtea repere de succes în activitatea institutului. 

De remarcat că în perioada anilor 1970-1990 s-a asigurat prin activitatea de cercetare-dezvoltare de la Braşov baza de pornire a obținerii materialului de plantat şi semănat pentru cca. 250.000 ha de cartof şi 200.000 ha de sfeclă de zahăr.