1881 - Se infiinteaza Reuniunea de înfrumseţare a Braşovului, care amenajeaza o serie de alei si promenade prin oras

Inspirindu-se de la sibieni, un grup de brasoveni infiintează, in anul 1881, "Reuniunea de înfrumseţare a Braşovului". Scopul organizatiei era de a stringe fonduri din donatii sau taxe de membru pentru a realiza diverse lucrări prin care să facă orasul mai atractiv pentru localnici si turisti. Din păcate, brasovenii nu s-au mobilizat la fel de multi ca la Sibiu. Chiar după 6 ani de la infiintarea reuniunii, numărul membrilor era foarte mic. Implicit, si numarul fondurilor strinse era redus. Membrii reuniunii aveau planuri ambitioase pentru Brasov. Aflăm asta dintr-un număr al "Gazetei Transilvaniei" din 1887:

Reuniunea de înfrumseţare a Braşovului, care abia numără 166 membri, se sileste a face din Braşov un loc de recreaţiune în timpul verei nu numai pentru locuitorii de aici, ci şi pentru călătorii României. Afară de diferite înfrumseţări, reuniunea are de gând să înfiinţeze un institut de băi reci, să construiască locuinţe de vară potrivite pentru străini ş. a., cu un cuvânt vrea să facă din Braşov unul din cele mai încântatoare locuri de recreațiune. Prin aceasta se va crea și un bogat isvor de venituri pentru locuitorii orașului, așa că contrarii reuniunei nu vor mai putea cârti, cerând mai bine paine decât promenade frumoase. 

Reuniunea a hotărit să facă încă în vara aceasta o cale spre drumul cel nou de pe dealul Romurilor, lângă grădina lui Trauschenfels, să construesca un rondou la capătul acelui drum precum și o promenadă spre băncile de dinsus de Turnul negru. Mai importantă e hotărîrea de’a se prelungi promenada de sub Tâmpa până în romantica vale din dosul Tâmpei (Racadot-hal) ducând prin puncte cu o frumosa perspectivă, prin pădurea de fag şi pe lângă paşţi stâncoase ale Tâmpei. In valea Racadau se va construi şi institutul de băi. 

Pentru toate aceste lucrări se cer cheltueli mari, de aceea reuniunea face apel la orăşeni a’i da sprijinul necesar spre a o pune in posiţiune să întâmpine cheltuelile. Scopul folositor şi cultural ce’l urmăreste reuniunea pentru înfrumseţarea oraşului nostru e de ajuns spre a îndemna pe cât mai mulţi de a intra ca membri în acesta reuniune. Dăcă vom avea in vedere că reuniunea pentru infrumseţarea oraşului în Sibiiu a avut în anul 1886 cu totul 540 membrii şi că venitul ei anual a fost de 4392 fl., dăcă mai departe vom considera că numita reuniune în 8 ani de când există a cheltuit pentru scopurile ei 27,524 fl., atunci trebuie să ne surprindă numărul mic de 166 membri ai reuniunei de înfrumteţare braşovene, venitul ei din 1886 numai de 725 fl. si 51 cr. precum şi că dela înfiinţarea ei în 1881 aşadar în 7 ani n’a putut aduna măcar 4000 fl. pentru scopurile sale. Causa pentru care aşa de puţini se înscriu ca membri în acesta reuniune cu taxa de 3 fl. pe an, sau odată pentru totdeuna cu 50 fl. ca membri fundatori, pare a fi părerea, că aceasta reuniune vrea să facă numai lux cu înfrumusețările ei. In realitate însă ea contribuind la înfrumsețarea orașului contribue și la îmbunătățirea raporturilor lui sanitare şi prin aceea că face ca Braşovul să fie şi mai atrăgător pentru călătorii străini şi a raporturilor economice. Este prin urmare de dorit ca să se înscrie cât mai mulţi membri în aceasta societate. (Gazeta Transilvaniei, 1887-07-12 / nr. 152)

Doi ani mai tirziu, aflăm tot din Gazetă ca reuniunea desfăsura lucrările de amenajare a aleeii de sub Timpa care lega cetatea veche a orasului de valea Răcădăului. Reprezentantii reuniunii ii avertizau pe brasoveni că amenajarea e in curs si că drumul in lucru poate fi periculos:

Avertisare şi rugare cătră publicul care se plimbă. Preşedintele reuniunei de înfrumseţare a Braşovului adreseză publicului următorea avertisare şi rugare: „Atât petrile ce se sparg şi se rostogolesc uşor la curăţirea drumului, şi care zac încă în mare mulţime pe drumul şi lângă drumul promenadei încă neisprăvită de pe Tâmpa cătră valea Răcădău, cât şi părţile piezişe pe alocurea ale drumului, pe unde nu s’a așezat pălimar de apărare, cum nu s’a așezat nici la cotituri, fac ca acest drum de preumblare să fie periculos. Se face fiecare atent înainte de a merge pe acestă drum, că reuniunea respinge orice răspundere de nenorocirile ce s’ar întâmpla prin rostogolirea petrilor. După terminarea acestui drum se va pune la timpul său la disposiţiunea onor public“. Braşov, 3 Maiu 1889. (Gazeta Transilvaniei, 1889-04-23 / nr. 91)

Peste alti 7 ani, aflăm ca reuniunea incă se confrunta cu problema fondurilor generată de numarul mic de membri. Fapt care o impiedica să realizeze lucrări de amploare in oras.

Prin activitatea acestei modeste reuniuni au devenit cele mai frumoase şi extreme puncte din împrejurimea Braşovului nu numai accesibile, ci totdeodată drumurile care conduc la ele, adevărate promenade. Oricine -şi va aduce aminte de potecile mlăştinose şi nepracticabile, ce conduceau spre Stejeriş ’nainte de înfiinţarea acestei reuniuni, care îndată la început a prefăcut acele poteci într’un adevărat aleiu, predându-le publicului Braşovean. 

Prin stăruinţa acestei reuniuni s’au făcut promenadele de pe Livada poştei, s’a zidit casă în Peştera de sub colţul Tîmpei, numită grota lui Betlen, s’a spart în stîncile precipise al Tîmpei din partea meridională, drumul, ce conduce la isvoarele din Răcădău, s’au făcut umpluturi şi poduri de piatră, cu un cuvânt, i-a succes a înfiinţa acolo o promenadă dintre cele mai admirabile şi cu cele mai frumoase prospecte. 

Activitatea acestei reuniuni ar fi fost însă cu mult mai mare şi mai intensivă, dacă o ajutau mijloacele bănesci. 150 membri cu contribuirile lor au făcut însă toate acestea, în timp de mai mulţi ani. Fiecare se bucură de aceste înfrumseţări. Ar trebui deci dară, ca numărul membrilor să fie cel puţin înzecit aşa de mare. Pe când reuniunea de înfrumseţare din oraşul Sibiului numără 1000 de membri, reuniunea nostră de-abia numără 150 de membri. Cu cât mai mult ar fi făcut reuniunea noastră dacă dispunea de un buget mai mare. Multe sunt încă de făcut. Apelăm deci prin acesta şi la publicul român şi îl rugăm să între în număr cât mai mare în acesta reuniune pentru toţi folositoare. Pe lună se plătesc ca taxă numai 25 cr. sau pe la an 1 fl. 50 cr. şi pe an 3 fl. Unde nu dă omul 25 cr. pe lună, sau 3 fl. pe an? (Gazeta Transilvaniei, 1896-05-07 / nr. 100)