CRONO STIRI - Despre turismul din Poiana Brasov

Articole si interviuri din presa despre activitatea turistica si dezvoltarea turismului in Poiana Brasov in cursul timpului.

Pregătiri pentru sezonul de iarnă la Braşov

Universul, 1934-11-24 / nr. 322

Drumul din oraş pe Poiana Braşovului trece printr’o regiune din cele mai frumoase. Netezirea şi pavarea lui se impune deci să fie cât mai repede realizate. Platoul de sub vârful Postăvarul constitue unul din puţinele locuri în care condiţiile climatice sunt aşa de bine armonizate cu pitorescul peisagiului. Aci se desfăşoară de câţiva ani concursurile de ski ale societăţilor sportive şi ale echipelor militare. Poiana are nevoie deci de o atenţie specială, de amenajări care necesită mari investiţii. Pârtiile de bob şi de ski trebuesc terminate, casele de adăpost trebuesc înzestrate cu tot confortul, pentru ca nici aci să nu se lase vizitatorii pradă speculei. Sunt la Poiana câteva case de adăpost cari sunt inidicate turiştilor şi adepţilor sporturilor de iarnă. Una din cele mai bine organizate este „Cabana cercetaşilor“. Câteva camere curate, spaţioase, bine încălzite şi luminate şi o bucătărie românească sunt puse la dispoziţia turişilor şi a membrilor societăţilor sportive pe preţuri foarte mici. Aici vor fi încartiruiţi elevii cursurilor de ski organizate de secţia de educaţie fizică a municipiului. Condiţiile de participare sunt cuprinse într-o broşură a cărei redactare e aproape pe sfârşite. 

Poiana Brasovului la cota perspectivelor

Scînteia, 1969-04-10 / nr. 8031

In ultimii 5—6 ani, ne-a relatat directorul comercial al T.A.P.L. „Carpaţi", Gheorghe Mîzgăreanu. Poiana a înregistrat un salt spectaculos sub aspectul dezvoltării bazei turistice. Capacitatea de cazare s-a mărit mult prin darea în exploatare a hotelurilor „Poiana" şi „Bradul", ca şi a unor vile familiale. In general, noile unităţi au un grad de confort similar celor mai renumite hoteluri turistice din străinătate. In acelaşi ritm s-a dezvoltat capacitatea de deservire a unităţilor de alimentaţie publică. Crearea unor unităţi specifice cum sunt „Şura dacilor" sau „Cabana haiducilor", care şi-au cîştigat o apreciere unanimă, constituie un prim pas spre diversificarea unităţilor de alimentaţie publică, un succes real al proiectanţilor şi specialiştilor noştri. 

Din relatarea directorului comercial am mai reţinut că în anii ce vin, capacitatea de cazare va creşte substanţial în Poiana Braşovului, ajungînd pînă la 4500 locuri faţă de numai 1078 cîte sînt în momentul de faţă. Nu de mult, în apropierea telefericului au început lucrările de construcţie a unui nou hotel cu o capacitate de 375 locuri, ca și a unui nou teleferic cu cabine, avînd fiecare o capacitate de 40 persoane. Alte două noi hoteluri sînt prevăzute să se construiască anul viitor. 

— Dar, în ciuda eforturilor depuse, în Poiană rămîn o serie de probleme nerezolvate — ne-a spus în continuare reprezentantul T.A.P.L. „Carpaţi". Mă voi referi la una singură : pe timp frumos, turiştii veniţi aici schiază, patinează, fac excursii. Dar cînd ninge sau plouă ? Sub aspectul posibilităţilor de divertisment, Poiana este încă deficitară. S-au construit hoteluri, vile şi cabane, dar s-a omis amenajarea unei săli de spectacol, a unui club sau măcar a cîtorva încăperi pentru diferite jocuri sau practicarea unor sporturi. Timp de 5 luni, în această iarnă, spectacolele de folclor sau filmele de popularizare turistică — şi ele puţine la număr — s-au prezentat într-una din sălile restaurantului „Sport", în condiţii de improvizaţie... 

Legat de viitorul Poienii, se ridică şi o altă problemă. Este vorba de concepţia care va trebui să stea la baza dezvoltării şi sistematizării ei, a amplasării şi arhitecturii construcţiilor turistice. „Poiana Braşovului a devenit renumită în primul rînd prin frumuseţile ei naturale, susţinea, în cadrul convorbirii noastre, Gh. Olsefschy, arhitectul şef al municipiului Braşov. Consider că de acest element trebuie să se ţină mai mult seama la amplasarea obiectivelor turistice. Majoritatea construcţiilor ridicate aici în ultimii ani au fost fericit amplasate, n-au deteriorat cadrul natural. Dar n-au lipsit, din păcate, nici cazurile cînd unele construcţii au fost plasate la nimereală, distrugîndu-se pajişti frumoase şi însorite cum era, de pildă, cea dintre lac şi stadion. Cele trei hoteluri — „Sport", „Poiana" şi „Bradul" — formează, sub aspect arhitectural, un ansamblu deplin unitar. In schimb, ultimele vile construite în această zonă contrastează puternic cu arhitectura celorlalte construcţii, fiind străine şi cadrului natural al Poienii. Iată de ce consider necesar să se studieze cu mai mult discernămînt aspectul fiecărei construcţii. 

In fapt, se manifestă două tendinţe în ce priveşte amplasarea viitoarelor construcţii turistice. Prima — ca acestea să fie dispersate pe întreaga suprafaţă a Poienii; a doua — să fie concentrate la maximum. Nici una din aceste soluţii nu ţine seama — după opinia arhitectului şef — tocmai de păstrarea şi protejarea cadrului natural, concentrarea pe o zonă restrînsă urmînd să transforme Poiana într-o vastă pistă betonată. Poate că soluţia cea mai fericită ar constitui-o concentrarea viitoarelor construcţii în cîteva puncte, cît mai judicios amplasate. Desigur, problema merită o discuţie mai amplă. 

Gh. Puşcaşu, director adjunct al agenţiei O.N.T. Braşov, s-a referit la aspectul de şantier, la neorînduiala ce pare a se fi statornicit aici, opinînd că ar trebui căutate mai consecvent căile ce ar putea face ca durata de execuţie a obiectivelor turistice şi a dotărilor aferente să nu fie exagerată, cum se întîmplă în momentul de faţă cu complexul comercial şi restaurantul „Capra Neagră". 

Una din particularităţile esenţiale care definesc personalitatea Poienii Braşovului o constituie caracterul ei complex de staţiune turistico-sportivă. La dispoziţia turiştilor se găsesc 11 pîrtii, în lungime totală de 18 600 m. Din acestea, trei au o lungime de peste 2 000 metri fiecare. „De fapt, ne spune arhitectul Ioan Rădăcină, şeful unui colectiv care se ocupă de întocmirea unui studiu tehnico-economic privind dezvoltarea Poienii, peste 80 la sută din turiştii care sosesc iarna aici, vin pentru a practica schiul. Condiţii în acest sens există. Sezonul de schi durează cel puţin 5 luni pe an ; există, de asemenea, o mare diversitate de pîrtii, atît pentru avansaţi, cît şi pentru începători. In ultimii ani, o parte din acestea au fost iluminate, fiind totodată dotate cu 2 schi lifturi. Anul trecut, la dispoziţia amatorilor s-a pus şi un modem patinoar artificial. Dat fiind că în viitorii ani va creşte mult capacitatea de cazare, se impune ca în paralel cu amenajarea pîrtiilor de schi existente, să se deschidă şi altele noi. Totodată, vor trebui amenajate şi cîteva pîrtii de săniuţe, să se înmulţească mijloacele de transport ,telescaune, schilifturi, boblifturi etc“. 

Dar cadrul natural ? — In general, cadrul natural actual nu trebuie alterat prin acţiuni artificiale de înfrumuseţare, este de părere profesorul de ştiinţe naturale V. Ciobanu. Aceasta nu înseamnă că nicle măsuri pentru protejarea şi îmbogăţirea florei nu pot fi luate. Frumuseţea nativă a Poienii poate fi întregită prin plantarea unor arbori specifici zonei respective, în special mesteceni, sau poate chiar prin transplantarea unor plante care să înflorească în diferite perioade ale anului, în aşa fel încît pajiştile de aici să devină un permanent covor de flori. Desigur, această acţiune trebuie riguros studiată. La înfrumuseţarea cadrului ar putea contribui şi aplicarea în practică a unui plan mai vechi — crearea unei rezervaţii de zimbri şi a uneia de animale specifice munţilor noştri: cerbi, căpriori, capre negre etc. O dată cu dezvoltarea şi modernizarea Poienii, ar fi necesar ca întreaga zonă să fie valorificată mai intens. Pentru că la o depărtare de numai 2—4 km de porţiunea unde se înghesuie în unele zile 30 000—50 000 de turişti, se află locuri tot atît de fermecătoare, care nu sînt însă cunoscute şi exploatate. 

O măsură care ar contribui la valorificarea mai bună a Poienii, a unor părţi din zona ei sud-vestică — şi care se află în stadiu de proiect de mulţi ani — o constituie deschiderea unui drum care să lege Poiana de Valea Rîşnoavei. Pe lingă faptul că în acest fel s-ar pune în valoare o întinsă zonă turistică cu peisaje de o rară frumuseţe, deschiderea acestui drum — în lungime de numai 2—3 km — ar prezenta şi avantajul scurtării drumului Spre Poiană pe la Pîrîul Rece şi Valea Rîşnoavei, evitîndu-se trecerea prinBraşov. Acelaşi lucru ar fi valabil şi pentru turiştii veniţi din direcţia Branului. In felul acesta, atît Braşovul, cît şi şoseaua care duce spre Poiană ar fi în bună parte descongestionate.

In timpul investigaţiei s-au conturat şi alte propuneri care merită să fie analizate de organele competente. Este vorba de necesitatea stringentă de a se întocmi un plan de amenajare a întregii zone a Poienii, a îmbunătăţirii căilor de acces, a îmbogăţirii locurilor de popas pentru turişti şi a terenurilor de parcare pentru autovehicule. Alte propuneri sugerau modernizarea actualului hotel „Sport", modificarea telefericului în aşa fel incit ocuparea scaunelor să se facă din mers, modernizarea şi automatizarea sistemului telefonic şi instalarea de telefoane publice la principalele obiective turistice, îmbunătăţirea difuzării presei, interzicerea păşunatului în zona Poienii şi a Postăvarului, amenajarea unui punct medical bine încadrat şi dotat etc. 

Noi complexe hoteliere in Poiana Brasov

Scînteia, 1973-12-04 / nr. 9711

Zilele trecute, Trustul de construcţii locale Braşov a început lucrările de bază la incă trei complexe hoteliere, prevăzute să se ridice in actualul cincinal în Poiana Braşov. Ele se vor numi „Ciucaş“, „Vulturul“ „Valea Sticlăciiei“ şi vor avea o capacitate totală de 840 locuri Toate vor dispune de camere cu unul-două locuri şi un grad ridicat de confort Vor fi amplasate pe codinele din nordul poienii, in zona cabanei „Săniuţa“, avind o largă expunere spre toate cele patru puncte cardinale. Fiecare hotel va dispune, de asemenea, de săli-restaurant, cu o capacitate totală de 1 200 locuri o sadă cu autoservire, cofetărie, precum și saune. Toate cele trei complexe turistice, care vorbii servite de o singurăcantrală termică, vor fi date in exploatare in cursul anului 1975.

Industria fără fum 

Convorbire cu directorul Institutului Proiect Braşov 

Scînteia Tineretului, 1974-02-07 / nr. 7687

Am avut o discuţie cu inginerul Gheorghe Neagu, director al Institutului Proiect Braşov, in faţa unor proiecte şi machete. 

— Ce se va construi în Braşov şi Predeal in viitorul apropiat? 

— In Poiana pină in anul 1975 se vor pune in funcţiune trei hoteluri noi. Este vorba de hotelurile „Vulturul“, „Valea Sticlăriei“ şi „Ciucaşul“ care, suntem încredinţaţi că vor dobindi o faimă egală cu a celor existente. Astfel capacitatea de cazare a Poienii se va mări cu 977 de paturi. Se vor amenaja noi restaurante, terase, baruri cu 1353 de locuri etc. O noutate o va constitui piscina proiectată, precum şi sauna, mult apreciată de vizitatorii occidentali, care credem că va fi prima din ţară de acest fel. In Predeal, pină la sfirşitul anului viitor se vor da în funcţiune două hoteluri : „Cioplea“ şi „Rozmarin“, cu o capacitate totală de 600 de pături, cu piscină, saună, bar, restaurant, terase, săli de jocuri şi de gimnastică. 

— Care este dotarea actuală a celor două staţiuni turistice braşovene ? 

— Poiana Braşov are o capacitate actuală de cazare de 1550 de locuri, restaurante, baruri şi terase cu o capacitate de 2675 de locuri, circa 13 km pirtii de schi, 7 instalaţii de transport pe cablu cu o capacitate de 2110 persoane pe oră, un patinoar artificial, un stadion şi citeva terenuri de sporturi de vară. Capacitatea de cazare a Predealului este de 3100 de locuri, din care 2300 în vile. Restaurantele, terasele şi barurile pot servi 2950 oaspeţi. Lungimea totală a pirtiilor de schi este de 10 km, iar instalaţiile de transport pe cablu, în număr de 4, pot transporta 1860 persoane pe oră. 

Deci, corelind capacitatea existentă cu cea de la sfirşitul anului viitor, constatăm că ea se va dubla aproape. Pină atunci însă se mai fac amenajări de agrement. 

Astfel, în Poiana se vor da curind in folosinţă încă 7 hoteluri, cu o capacitate de cazare de 1850 locuri, restaurante, braserii, baruri cu 3800 de locuri, un cazino-club şi alte dotări. Se vor amenaja pirtii de schi în continuare pentru a se ajunge la circa 25 km de pârtie convenţională, dotate cu încă 16 instalaţii de transport pe cablu. Studiile de dezvoltare prevăd ca Poiana Braşov, Predealul şi Sinaia să constituie împreună un complex care să poată găzdui competiţii sportive de nivel european. 

POIANA BRASOV in perspectiva anului 1980

Scînteia, 1976-05-13 / nr. 10490

Prin frumuseţea peisajului natural şi excelentele condiţii de recreare şi reconfortare, de practicare a turismului şi sporturilor, Poiana Braşov exercită o puternică atracţie în rândurile turiştilor din ţară şi de peste hotare. Măsurile întreprinse în ultimii ani pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei turistice şi sportive de aici au făcut din Poiana Braşov o staţiune montană cu caracter complex, solicitată în tot timpul anului. Pentru valorificarea cît mai deplină a potenţialului turistic şi sportiv al staţiunii, statul a prevăzut în actualul cincinal alocarea unor însemnate fonduri băneşti. Despre dezvoltările şi modernizările preconizate ne informează tovarăşul Loghin Jucan, directorul coordonator al O.N.T. „Carpaţi“ din Braşov. 

— Din fondurile băneşti alocate se va asigura o sporire a capacităţii de cazare pină la 5 000 de locuri faţă de 1500 în prezent. Practic, pina în 1980 vor fi date în folosinţă un număr de 12 hoteluri, care vor dispune de unităţi de alimentaţie publică moderne — restaurante, terase şi baruri — precum şi de numeroase servicii de larg interes. 

— Odată cu sporirea capacităţii de cazare se va extinde, cu siguranţă, baza sportivă şi de divertisment. Ce ne puteţi spune în acest sens ? 

— După cum se ştie, la ora actuală, în zona Poienii Braşov există asigurate condiţii foarte bune pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special a schiului. Poiana are un număr mare de pîrtii de schi, atît pentru avansaţi, cît şi pentru începători. Există aici şi un excelent patinoar artificial, un stadion, cîteva terenuri de sport. In anii viitori, această bază va fi simţitor dezvoltată şi modernizată. Se vor deschide noi pirlii de schi şi vor fi amenajate cele existente. Acestora li se vor alătura două trambuline — una de 45 de metri şi alta de 80 de metri. în 1980 Poiana Braşov va dispune de o bază pentru practicarea jocurilor de iarnă care va putea rivaliza cu cele mai renumite staţiuni din lume. De asemenea, s-au prevăzut şi alte obiective : un bazin de înot, două piscine acoperite, o sală de sporturi, terenuri pentru tenis, handbal, volei, baschet minigolf, poligoane de tir şi altele. Tot pentru diversificarea posibilităţilor de divertisment se vor construi şi edificii culturale, între care o sală de cinematograf. 

— In condiţiile sporirii, de la un an la altul, a numărului de turişti din ţară şi de peste hotare, cum se va rezolva problema transportului spre Poiană, şi de aici spre pîrtiile de schi ? 

— In prezent, accesul spre Poiană se asigură pe șoseaua asfaltată pentru autovehicule și pe vechiul drum pentru cei care doresc să urce pe jos. In următorii ani însă, cele două căi de acces se vor dovedi insuficiente. Iată de ce chiar în cursul acestei veri va începe modernizarea unor noi căi de acces spre Poiană. Este vorba de drumul care pleacă din oraşul Rîşnov şi care va prelua o parte din autovehiculele care vin dinspre Bucureşti (pe la Piriul Rece şi Bran), descongestionînd astfel oraşul Braşovşi actuala şosea. Totodată, se prevede construirea unei aşa-numite telegondole, care va lega Poiana direct de Braşovprin punctul „Pietrele lui Solomon“. Nu va fi neglijat nici vechiul drum, atît de îndrăgit de braşoveni, care va fi însă reamenajat. Pentru a facilita accesul unui număr cît mai mare de turişti şi sportivi spre vîrful masivului Postăvarul, de unde pornesc cele mai importante pîrtii de schi, se prevede construirea unei noi telecabine care va avea ca punct de plecare zona restaurantului „Capra Neagră“. Se vor crea, de asemenea, mai multe teleschiuri, iar telescaunul existent va fi modernizat, mărindu-i-se capacitatea de la 120 la 400 persoane pe oră. 

De la acelaşi interlocutor, precum şi de la edilii Braşovului am aflat că există preocupare şi pentru rezolvarea circulaţiei auto în Poiană, pornindu-se de la necesitatea protecţiei mediului înconjurător. Se prevede ca accesul mijloacelor de transport auto să fie strict interzis pe raza staţiunii. In acest scop, în zona cabanei „Vînătorul“ (Poiana Mare) se va amenaja un loc de parcare pentru autovehicule. De aici şi pînă în Poiană, ca şi pe raza Poienii, transportul se va asigura cu miniautocare electrice, ferind în felul acesta staţiunea de pericolul poluării şi degradării zonelor verzi. 

Primăvara acestui an a găsit Poiana Braşovtransformată într-un adevărat şantier, dar care nu impietează asupra odihnei şi recreării vilegiaturiştilor. In diverse puncte pot fi observate noile construcţii ridicate pînă la acoperiş. Se lucrează de zor la reţelele de apă şi canalizare, la diverse amenajări. Două din obiectivele prevăzute în programul de dezvoltare, şi anume hotelurile „Alpin“ şi „Ciucaş“, cu 270 locuri şi, respectiv, 510 locuri, se află în finisare. Un stadiu avansat de construcţie se află hotelul-pensiune şi restaurantul vînătoresc. Concomitent, se lucrează intens la hotelurile „Piatra Mare“ şi „Caraiman“. Acestora li se vor adăuga în anii viitori noi hoteluri, între care „Olimpic“, „Piatra Craiului“, „Cerbul“, „Ursul“, „Căprioara“. In dezbaterile publice pe marginea schiţei de dezvoltare a Poienii Braşov s-a subliniat ca foarte bună soluţia adoptată de institutul „Proiect“-Braşov privind amplasarea viitoarelor construcţii în cîteva puncte ale staţiunii, îndeosebi in zone mai retrase, liniştite. Prin aceasta, şi prin alte soluţii constructive adoptate, s-a evitat imprimarea unui caracter de localitate urbană. Sunt prevăzute şi alte măsuri de protejare a cadrului natural şi de sporire continuă a frumuseţii renumitei staţiuni.

Almanahul Vînătorului și Pescarului Sportiv, 1982

Cabana Cristianul Mare din zona Poiana Brașov nu este o unitate turistică izolată. Din contră, aici vin sute și sute de turiști transportați cu telecabina și telegondola. Nu vorbesc de sezonul de iarnă, cînd aici, pe pîrtiile de schi, se schiază mai mult ca în orice masiv din țară. Blocul alimentar al cabanei prepară zilnic o varietate foarte mare de mîncăruri calde. Toți recipienții goi, proveniți din conservele de bulion, compoturi, carne și alte produse, sînt aruncați în spatele cabanei, formînd pînă primăvara mormane întregi. Același lucru se întîmplă cu aceste ambalaje și mai jos la circa 200 m, unde este o altă cabană, „Postăvarul“, și ea foarte frecventată de turiști, respectiv de schiori, iarna. Tot acest ambalaj nerecuperabil a atras și permanentizat aici o familie de urși ,un mascul și o ursoaică cu doi pui. Noapte de noapte aceștia pendulează după orele 12 între cele două unități turistice, cercetînd cutiile de conserve goale și lingînd rămășițele din interior. M-am instalat mai multe seri la o fereastră a cabanei și am urmărit cu binoclul — cînd era lună — acest spectacol. Am observat însă că, atunci cînd veneau urșii, cei trei cîini ai cabanei nu lătrau, ci se retrăgeau lîngă intrarea în unitate ;îi urmăreau numai cu privirea și stăteau liniștiți. 

M-am mirat foarte mult de ce acești urși nu au încercat niciodată să atace cotețele cu porci de la cele două cabane. Preferau să lingă cutiile de tablă și borcanele de sticlă — în care de multe ori și-au tăiat limba roșind zăpada — în loc să se ospăteze cu un purcel! De trei ani și în continuare, dar numai iarna, acești urși și-au păstrat obiceiul...

Odihnă şi agrement la Poiana Braşov

Scînteia, 1983-05-27 / nr. 12677

De pe terasa moderului hotel „Alpin“, sau din telecabinele şi telegondola care urcă in numai cîteva minute pe vîrfurile masivelor Postăvarul şi Cristianul Mare, Poiana Braşov înfăţişează privirii imaginea unei staţiuni care se bucură de un decor natural de rară frumuseţe şi de un regim termic moderat, cu ierni blînde şi veri răcoroase, cu toamne lungi şi primăveri însorite, cu tot atitea simfonii de culori şi puncte de atracţie inedite. 

Denumită, pe bună dreptate, „Poiana Soarelui“ sau „Perla Carpaţilor“, apreciată, deopotrivă, de turiştii români şi de tot mai numeroşii oaspeţi de peste hotare, avînd program permanent, in tot cursul anului, staţiunea se recomandă ca un loc ideal pentru odihnă, sport şi agrement. In acelaşi timp, este indicată de medici pentru eficienţa terapeutică a factorilor săi naturali de cură in nevroză astenică, surmenaj fizic şi intelectual, tulburări de creştere la copii, anemii secundare şi altele. Situată în zona centrală a ţării, la numai 13 kilometri de Braşov, uşor accesibilă pe panglica modernizată a unei şosele care urcă în serpentine dealul Stejăriş pînă la 1020 metri altitudine. Poiana Braşov oferă condiţii dintre cele mai bune pentru petrecerea unei vacanţe reconfortante, de neuitat. 

In perfectă armonie cu peisajul montan înconjurător, arhitecţii şi constructorii n-au făcut deloc economie de ambiţie şi fantezie, înălţînd hoteluri moderne, unul mai elegant decît altul, cu camere spaţioase şi luminoase, dotate cu mobilier multifuncţional. La rindul lor, vilele şi cabanele cochete se constituie în tot atitea oaze de linişte şi deconectare tonifiantă. 

Sezonul estival găseşte Poiana Braşov mai frumoasă ca oricind şi cu noi dotări, pe care ni le-a prezentat la faţa locului tovarăşul Loghin Jucan, directorul coordonator al O.N.T. Carpaţi Braşov . 

— In primul rînd, staţiunea şi-a sporit zestrea cu un nou complex de agrement — „Favorit“. Este vorba de un complex multifuncţional, unic în felul lui la noi in ţară pînă acum. Complexul dispune de o sală cu 500 de locuri pentru manifestări cultural-artistice şi ştiinţifice, simpozioane, conferinţe, întruniri publice. Aceeaşi sală este folosită şi ca restaurant-cinema. In timp ce serveşte masa, turistul poate viziona şi un film, sau invers, in timp ce vizionează un film se poate şi ospăta. După cum, scena este folosită şi ca ring de dans. Complexul „Favorit“ mai dispune de bibliotecă şi sală de lectură, cofetărie, bar de zi, o popicărie cu patru piste automate. Tot aici funcţionează serviciile turistice ale staţiunii, poşta şi telefoanele. După cum vedeţi, prin concepţia şi execuţia sa, complexul „Favorit“ este el însuşi o originală lucrare de artă, care se integrează în chip fericit celorlalte edificii din Poiană. 

O altă noutate cu care ne întîmpinăm în această perioadă oaspeţii o constituie restaurantul „Mioriţa“, pe care ne pregătim să-l inauguram în citeva zile. Construit intr-un original stil arhitectonic, el este amplasat pe malul lacului de agrement. Aici se vor servi numai preparate culinare specifice bucătăriei româneşti din toate zonele ţării, se va frămînta şi coace vestita paine de Braşov „cit roata carului“, iar programul artistic va prezenta piese de mare audienţă din bogatul tezaur folcloric. Tot peste citeva zile vor fi date în folosinţă grădina de vară şi parcul de agrement de lingă „Cabana Junilor“. Ne-am propus ca aici să organizăm serbări şi petreceri cimpeneşti şi nădăjduim ca ele să devină tot atit de renumite ca şi manifestările de la restaurantele cu specific „Coliba haiducilor“, „Şura Dacilor“, „Vinătorul“, „Poiana Ursului“ şi altele. 

Fără îndoială, Poiana Braşov şi-a cîştigat o binemeritată faimă prin multitudinea şi varietatea posibilităţilor şi condiţiilor pe care le oferă oaspeţilor săi pentru a-şi petrece timpul în mod cit mai plăcut, util, reconfortant. In aproape toate unităţile de cazare există biblioteci şi săli de lectură, standuri de cărţi şi publicaţii, jocuri de şah, remy, tenis de masă, biliard, jocuri pentru copii. Funcţionează chiar şi grădiniţe, in care cei mai mici oaspeţi ai staţiunii, turiştii de mîine, se bucură de o atentă şi binemeritată îngrijire. 

Cei care nu au mai fost de un an în Poiană pot afla pe această cale că aici s-a dat în folosinţă o modernă bază de echitaţie, în care se poate frecventa un curs de călărie sau efectua plimbări de agrement cu cai frumoşi ca toţi caii bine îngrijiţi. De asemenea, se pot face plimbări cu căruţa sau la stîna din apropiere, unde se serveşte o masă după tot specificul şi dichisul ciobănesc. Potrivit gusturilor şi preferinţelor, fiecare poate opta pentru un restaurant de tip clasic („Alpin“, „Ciucaş“, „Sport“, „Şoimul“ şi altele) sau unul cu program artistic („Capra Neagră“, „Teleferic“), la unul din barurile de zi sau de noapte, la o discotecă sau videotecă. 

Amatorilor de sport le stau la dispoziţie terenuri de volei, tenis de cîmp, handbal, minigolf, tir cu arcul, schi pe iarbă, piscine moderne, între care, cea mai nouă, „Cristal“, de dimensiuni semiolimpice, are două bazine — unul pentru adulţi şi altul pentru copii. Deosebit de atractive sunt plimbările pe lac cu bărci şi hidrobiciclete şi chiar pe malul lacului din staţiune se află o foarte elegantă şi bine dotată sală pentru practicarea gimnasticii medicale. Funcţionează numeroase puncte de închiriat echipament şi materiale sportive. Totodată, de la Poiana Braşovse organizează numeroase drumeţii pe masivele muntoase din împrejurimi, ca şi excursii pe itinerare dintre cele mai interesante : turul oraşului Braşov, vizitarea staţiunilor Predeal, Buşteni şi Sinaia, a monumentelor istorice şi de artă din Făgăraş, Sibiu, Bran, Rîşnov, Sighişoara şi altele. 

In această perioadă — după cum aflăm de la tovarăşul Dumitru Burtea, director comercial al O.N.T. Carpaţi Braşov — cei care vin să-şi petreacă vacanţa sau pentru sejururi mai scurte de 3 sau 6 zile beneficiază de tarife convenabile, ca şi de o reducere cu 25 la sută a călătoriei pe C.F.R. Acelaşi interlocutor ne-a precizat că locuri pentru Poiana Braşovîn această perioadă se pot obţine, chiar în aceste zile, prin toate oficiile judeţene de turism din ţară şi prin agenţiile de turism ale întreprinderii de turism, hoteluri şi restaurante — I.T.H.R. Bucureşti. 

Beneficiind de un cadru natural cu un pitoresc aparte, de un bioclimat tonic, cu aer nepoluat şi bogat in ozon şi radiaţii ultraviolete, de condiţii dintre cele mai bune de cazare şi masă, odihnă şi agrement, de largă accesibilitate din orice colţ al ţării. Poiana Braşov este tot mai solicitată şi totodată bucuroasă de oaspeţi.

Romanian Monitoring, 1990-01-07

In zona Brașovului ziua de astăzi, geroasă dar însorită, este și prima duminică din noul an în care activitatea turistică se desfășoară în condiții normale, după eliminarea restricțiilor impuse de dictatură și după ce ecourile ultimelor împușcături s-au stins. La Poiana Brașov se află numeroși turiști, amatori ai sporturilor de iarnă. La complexurile hoteliere a revenit ambianța plăcută de căldură și lumină, au dispărut rețetele absurde de așa-zisă alimentație rațională, se află în funcțiune toate instalațiile de transport pe cablu, se bucură de o mare frecvență pîrtiile de schi și patinoarele. 

Turismul, incotro?

Romania Pitoreasca, 1990-12-01 / nr. 12

In 1990, in primul an de dupa Revolutia din decembrie 1989, au existat unele transformari catre economia de piata si in statiunea Poiana Brasov. Activitatea turistica a intrat sub gestiunea unei societati comerciale, fiind primul pas catre procesul de privatizare a unitatilor de cazare si restaurantelor, care avea sa aiba loc peste citiva ani. Aici aven un interviu cu directorul noii societati Poiana, care face un bilant al activitatii statiunii din 1990.

 — Domnule director Mihai Ţepeluş, ce schimbări au intervenit la O.N.T. Carpaţi Braşov?

 — Din cadrul O.N T. „Carpaţi“ Braşov s-au desprins şi s-au înfiinţat două societăţi comerciale: societatea comercială POSTĂVARUL Braşov şi societatea comercială POIANA din Poiana Braşov. 

— Sînteţi acum directorul Societăţii comerciale POIANA, dar in 1990 aţi fost şi director al O.N.T. Carpaţi Braşov. Cum afost anul turistic 1990, de fapt primele nouă luni la care ne referim? 

— Lucrăm tocmai la bilanţ şi statistic încă nu vă pot răspunde. Din rost de vedere al turiştilor, am avut puţini străini, mulţi român, şi multe probleme. Complexul Sportul, de exemplu, turiştii l-au găsit complet renovat. Dar cum l-au lăsat unii... Inchipuiţi-vă o cameră de hotel în care s-a pus grătarul cu vreascuri sau oala cu carne şi termoplonjonul în ea. La intervenţiile personalului, aceşti turişti îşi reclamau drepturile la libertate. Apoi este şi greu să-l urmăreşti pe fiecare în condiţiile în care Poiana Braşov a fost plină sutăla sută. 

— De fapt, cum s-au obţinut biletele pentru Poiana Braşov? 

— Pentru acest an am avut contracte cu o serie de agenţii particulare, cu O.J.T.-urile, fostele structuri, şi cu unele firme străine. 

— Care sunt proiectele societăţii pentru perioada imediat următoare? 

— Luna aceasta începe sezonul de iarnă 1990—1991. Avem, deja, contracte cu o serie de firme din Anglia, Belgia, Franţa, Danemarca, R.F.G., Olanda. Englezii, de exemplu, vor aduce 1700 de turişti pe serie (de osăptămină) în perioada decembrie — aprilie. 

— S-au reluat legăturile cu firme de turism cu care aţi lucrat cu mulţi ani în urmă? 

— Am încheiat contracte cufirme ce ne-au fost cîndva partenere, aş menţiona STS şi BALKANTOUR din Anglia, GLOBUS Danemarca. Aşteptăm şi alte solicitări. 

— Ce veţi oferi turiştilor inacest sezon de iarnă? 

— Dispunem de 15 milioane lei pe care îi investim în pregătirea sezonului: amenajarea pîrtiilor de schi prin pădure, achiziţionarea de noi materiale sportive, între care 1800 de perechi de schiuri. Sîntem preocupaţi de partea de „amusement“ a sejurului şi pregătim noi programe la „Sportul", respectiv video-discoteca şi barul, unde se va relua tradiţia serilor distractive. 

Reclama pentru Poiana Brasov. Sursa: România Pitorească, 1991-12-01 / nr. 12

Unul dintre primele active al SC Poiana SA care a fost vindut a fost Vila Liliana. Catre SRI, dupa cum scria presa. In 1992, deja incepea sa se prefigureze falimentul SC Poiana SA. Activitatea turistica in statiune era in regres. Sursa captura: Evenimentul Zilei, 1992-07-21 / nr. 25 / Digiteca Arcanum

De Anul Nou, dureri fudule la Poiana Brasov

Cotidianul, 1993-01-04 / nr. 1

Ultima noutate în materie de viață mondenă în România a fost lupta pentru vilele din Poiana Brașov, în scopul obținerii ca spații de organizare și petrecere a Revelionului. Pe primele locuri, între cei nemulțumiți cu ceea ce au obținut, se numără, după cum a aflat un redactor AM Press din surse ale turismului brașovean, domnii Petre Roman, liderul FSN, și Dan Pascariu, președintele Băncii Române de Comerț Exterior. Drept un om mulțumit este considerat dl Ion Țiriac, spirit întreprinzător și prevăzător, care încă din vară a obținut, în baza unui contract cu fosta conducere a societății de turism de la Poiana Brașov, Vila Soarelui. Cunoscutul tenisman și-a adjudecat nu mai puțin cunoscuta vilă pînă în vara anului 1992.

Poiana Brașov este dominată de liniște și de “umbra” turiștilor

Cotidianul, 1993-06-30 / nr. 151

In cursul săptămânii, Poiana Brașov pare un loc total rupt de lume. O incredibilă insulă de liniște, ai căror locuitori temporari sunt maximum 200 de turiști, în majoritate străini. 

Deși este perioada concediilor, explozia prețurilor nu permite românilor să-și petreacă o săptămână de vacanță, devenită, ce-i drept, o situație de lux, poate cea mai frumoasă, dar și una dintre cele mai scumpe din România. 

Majoritatea hotelurilor și restaurantelor sunt închise. Cele câteva care funcționează sunt departe de a-și fi acoperit capacitatea de cazare. In parcările din fața hotelurilor Alpin, Șoimul, Piatra Mare, Ciucaș și Buia, unde altădată era foarte greu să găsești un loc pentru a-ți lăsa mașina, poți acum să te plimbi în voie printre Mercedesuri, BMW-uri și alte mașini de proveniență occidentală. Rar vezi câte o Dacia 1300, care contrastează parcă cu luxul subliniat de firmele puternic luminate ale hotelurilor. Seara, în toată Poiana nu întâlnești pe stradă mai mult de 20 de oameni, chiar dacă o străbați de la un capăt la altul. De la Terecabina veche, care urcă puțin mai sus de Cabana Cristianul Mare, și până la Șura Dacilor, zona aparține câinilor ce aleargă nestingheriți prin iarba înaltă a pajiștilor incredibil de curate. Hotelul Teleferic, care are o piscină superbă în imediata apropiere a pădurii, este închis, poate doar discoteca să funcționeze sâmbăta și duminica, iar stadionul pare să fi devenit prea costisitor pentru cluburile sportive ce se zbat să supraviețuiască financiar, visând la sponsori și profesionism. 

Cu câteva zile în urmă, restaurantul Șura Dacilor, trecut în ultimii ani în folosința unui întreprinzător particular prin sistemul locației de gestiune, locul unde întotdeauna puteai să te oprești, să mănânci câțiva mici și să bei o sticlă cu bere, fiind unul dintre cele mai ieftine restaurante, avea doar câțiva clienți, la o masă doi români foarte tăcuți în fața unei sticle cu vin, iar pe o terasă, câțiva nemți zgomotoși, în jurul cărora forfoteau mai mulți chelneri îmbrăcați în tradiționala costumație ce amintește de perioada dacilor. Pentru ei, ardea un foc mare de tabără și câțiva muzicanți cântau melodii populare românești. 

Dincolo de lac, restaurantul Miorița, piscina și sauna de la Cristal erau închise, bineînțeles, din lipsă de clienți. Puțin mai sus, în fața micului, dar cochetului hotel Caraiman, un grup de câțiva români, aflați probabil în delegație, încercau să se simtă bine și să profite de aerul rece cu puternic iz de conifere. Stăteau în jurul unei mese pe care nu era nici măcar o ceașcă cu cafea sau un pahar cu apă minerală... 

Din timp în timp, în parcarea mare, oprea pentru câteva minute autobuzul 20, care face curse între Brașov și Poiană. Venea gol și pleca tot gol, deși acum, pe linia 20, sunt în majoritate autocare, mult mai comode și mai aspectuoase decât zgomotoasele autobuze obișnuite; 

In fața postului de poliție, un subofițer plictisit se uita agale după o mașină ce trecea încet printr-o zonă rezervată pietonilor, dar nu a oprit-o pentru că, oricum, nu existau pietoni. 

Extraordinar de curată, cu pajiștile verzi îngrijite (cu greu găsești o hârtie purtată poate de vânt), Poiana Brașov este un exemplu al crizei din România. Nici măcar brașovenii nu urcă până aici în timpul săptămânii. Eventual, sâmbăta și duminica, stațiunea are mai mulți turiști în majoritate brașoveni, care vin pe jos, făcând o mică excursie pe drumul vechi, oprindu-se la Pietrele lui Solomon, apoi în Poiana Mică, eventual la Ursu, un restaurant trecut și el în locație de gestiune, apoi iau autobuzul și se întorc acasă, mulțumiți de plimbarea în aer curat și nemulțumiți de scumpetea și nivelul ridicat al prețurilor. Brașovenii au măcar acest privilegiu, fiind foarte aproape de Poiană. Ceilalți români, însă, nu îl au. 

Ei nu pot decât să aștepte vremuri mai bune când, poate, vor profita și ei de binefacerile unei stațiuni comparabile, cel puțin din punct de vedere al condițiilor geografice, ca Insbruk sau St Moritz.

Poiana Brasov a fost plina de ministri si fotbalisti

Evenimentul Zilei, 1995-01-04 / nr. 769

Printre cei ce au petrecut Revelionul (1995) la Poiana Brașov, s-au aflat cunoscuții fotbaliști Ionuț Lupescu, Ilie Stan, Jean Vladoiu. Gică Hagi a stat numai pînă în 30 decembrie, apoi a plecat către Peninsula Iberică. 

O parte din Guvernul României a trecut în noul an tot în Poiana Brașov, împreună cu familiile. Printre primii veniți (din 30 decembrie) a fost ministrul de externe Teodor Meleșcanu, care, într-un grup restrîns, cu soția și fata lor, au petrecut Revelionul la Vila „Petunia". Luni la amiază, toți trei erau pe pîrtiile de schi. Intr-un grup mai numeros - de vreo 20 persoane - au trecut în noul an ministrul industriilor, Dan Mircea Popescu, împreună cu guvernatorul Băncii Naționale a Romăniei, Mugur Isărescu. Cartierul lor general - Vila „Camelia". 

Integritatea fizică a tuturor celor aflați în Poiana Brașov a fost garantată și de prezența (într-un grup de vreo 20 persoane, pentru petrecerea Revelionului) a ministrului de interne, Doru Ioan Tărăcilă, la Complexul „Capra Neagră". Mesenii au servit, printre altele, specialitatea casei „Turnedou ” la Capra Neagră" - din mușchi de vită, la cuptor, cu cașcaval și cu ciuperci, desigur comestibile. Exceptîndu-l pe ministrul de interne, ceilalți miniștri se aflau și luni în Poiana Brașov, cu familiile, profitînd de zăpada proaspăt căzută pe pîrtiile de schi.

Tarife stimulative în Poiana Brașov 

Jurnalul National, 1995-02-09 / nr. 516

Decizia  Executivului, din  27 ianuarie  1995, de  a acorda  Poienii Brașov statutul de  „ stațiune  turistică  și climaterică " este  considerată  benefică  de  către  oficialitățile  locale . Referindu-se  la  strategia  de  exploatare  a potențialului turistic , Otilian  Neagoe, director al SC "Poiana  Brașov" SA , a afirmat că accentul se va pune  pe dezvoltarea  bazei de  agrement și practicarea  unor tarife  stimulative  pentru  turiștii autohtoni. Astfel, un sejur de cinci zile în hotelul  de  două  stele , cu  mic dejun  inclus, a fost redus  la 80 .000  lei, a declarat dl Neagoe . „Vechiul statut, de cartier  al orașului, nu ne facilita  administrarea  stațiunii, în  schimb  făcea  loc unor decizii ale  Primărei, care  eludau  planul nostru de dezvoltare  pe  criterii turistice " , a precizat directorul stațiunii. Conform  noului statut toate  proiectele  de  construcții ce  vor fi amplasate  pe teritoriul stațiuni vor trebui să fie avizate  de  către  Ministerul Turismului și Ministerul Lucrărilor Publice. 

Valul revendicarilor vechilor proprietati particulare a ajuns si in Poiana Brasov. Sursa captura: Evenimentul Zilei, 1995-02-16 / nr. 806 / Digiteca Arcanum

Privatizarea a inceput greu in Poiana Brasov. Sursa captura: Evenimentul Zilei, 1995-02-27 / nr. 815

Ministrul turismului este hotărât

Poiana Brașovnu va deveni o simplă suburbie 

Jurnalul National, 1995-06-07 / nr. 615

După anunțarea intenției Primăriei Municipiului Brașov de a supune organelor abilitate Planul Urbanistic General al Stațiunii Poiana Brașov, ministrul turismului, dl Matei Dan, atenționează că planul stațiunilor balneoclimaterice trebuie să fie avizat de Ministerul Turismului în conformitate cu prevederile Legii 50/1991. Prin Hotărârea de Guvern nr. 113/ 1995, această stațiune a devenit stațiune de interes național, dezvoltarea ei ne maifiind o problemă a administrației locale. Dezafectarea pârtiei de schi „ Camelia” și construcția de locuințe propuse în proiect ar face din stațiune o simplă suburbie a orașului Brașov. Pentru avizarea planului de către Ministerul Turismului, este necesară întocmirea lui după recomandările forurilor internaționale, informează cabinetul ministrului turismului. 

In Poiana Brașov nu se mai poate construi nimic

Evenimentul Zilei, 1995-03-15 / nr. 829

La conferința de presă de ieri, ministrul turismului, Dan Matei, a luat în discuție Hotărîrea de Guvern prin care Poiana Brașov a fost definită ca stațiune turistică și climaterică de interes national. • „Se pregătește deja o Hotărîre de Guvern prin care se va extinde această definire la încă 36 de stațiuni turistice. Astfel, fără avizul Ministerului Lucrărilor Publice și al Ministerului Turismului nu se va putea face nici o construcție în aceste stațiuni" a declarat ministrul Dan Matei . Ministrul a arătat că în 1994, numărul de turiști români care au porăsit țara a fost dublu față de turiștii străini care ne-au vizitat . Aproape 6 milioane vizitatori au trecut granița țării pentru a rămîne aici cel puțin o zi.

Proprietarii de terenuri și imobile din Poiana Brașov s-au organizat într-o asociație

Evenimentul Zilei, 1995-06-20 / nr. 908

Duminică, 18 iunie 1995, a luat ființă Asociația Proprietarilor de Imobile și Terenuri din Poiana Brașov. Organizație non-profit, apolitică și de asistență economico-juridică, Asociația are ca scop sprijinirea proprietății private asupra terenurilor și clădirilor situate în stațiunea Poiana Brașov, respectiv intervenția pe cale legală împotriva abuzurilor, promovarea punctului de vedere al membrilor în ce privește Planul Urbanistic General al Poienii etc. Asociația are membri exclusiv persoane fizice, care dețin titluri de proprietate asupra unorterenuri sau imobile în Poiana Brașov.

Cotidianul, 1995-12-05 / nr. 284

Toate hotelurile din Poiana Brașov au îndeplinit norma de reparații capitale, însă doar trei au fost reparate capital, a declarat Otilian Neagoe, directorul societății Poiana Brașov SA. Pentru perioada următoare sunt necesare reparații capitale la hotelurile Sportul, Poiana, Bradul, Alpin, Ciucaș, Șoimul, Piatra Mare, Caraiman, în valoare totală de aproximativ 20 de milioane de dolari. La Hotelul Alpin reparațiile capitale cuprind și construirea unei centrale termice proprii, a unui salon de mic dejun, a unei săli de conferințe în extindere, iar la Hotelul Ciucaș se are în vedere construirea unei centrale termice și a unui culoar de legătură spre piscina Alpin.

Guvernul intenționează să naționalizeze Hotelul Sporturilor din Brașov

Evenimentul Zilei,1995-12-16 / nr. 1061

Printr-un proiect de hotărîre guvernamentală, Ministerul Tineretului și Sporturilor (MTS), încearcă să-și adjudece Hotelul Sporturilor din Poiana Brașov, ceea ce, în sine, reprezintă, prin cele 210 locuri, zece la sută din capacitatea stațiunii. Hotelul este legat funcțional cu altele două (prin culoare interioare) — „Brad" și „Poiana", asigurînd pentru acestea 820 locuri în saloane de servire a mesei. Se ajunge astfel, la o scoatere din circuitul turistic a mai mult de 20 la sută din capacitatea SC. Poiana Brașov S.A. MTS a început acțiunea de preluare după ce Poiana Brașov S.A. a afectat peste 500 milioane pentru reparații și renovări în obiectiv. Amintim că din Poiana Brașovau fost desprinse pînă acum, pentru alte scopuri, vilele „Liliana" și „Camelia" trecute la SRI și vila „Pajura", pentru Administrația Protocolului de Stat.

...