1957 - Se infiinteaza Gradina dendrologica a Facultaţii de silvicultura din Braşov

1955. Palatul Pionierilor si gradina acestuia, inainte de a fi transformata in Gradina dendrologica. Sursa foto: BCU Cluj

Facultatea de Silvicultura s-a mutat la Brasov in 1948, despartindu-se de fostul Institut Politehnic din Bucuresti. Facultatea a functionat in cladirea fostului Liceu German de Fete, iar ulterior si-a construit inca un corp. 

Necesitatea înfiinţării unei grădini dendrologice, care să fie situată în apropiererea facultăţii pentru a sta la îndemâna studenţilor, s-a făcut foarte mult resimţită atît în activitatea fostei Facultăţi de silvicultură de pe lingă Politehnica din Bucureşti, cît şi în anii următori, cînd a funcţionat separat la Cîmpulung Moldovenesc şi Braşov.  

In anii 1950 Consiliul Popular Brasov a decis sa dea terenul de aproximativ 3 hectare pentru gradina, in incinta Palatului Pionierilor. Din 1952, Palatul Pionierilor a avut sediul în Palatul Ştirbey construit de către prinţul Barbu Ştirbey, administratorul domeniilor regale, în anul 1922.

Intrarea in gradina dendrologica.
Sursa foto: Revista Pădurilor, 1967-02-01

Înfiinţată în 1957, grădina de la Brasov a avut - în primul rând - un scop didactic, de a pune la dispoziţia studenţilor un material documentar bogat, format dintr-un număr cît mai mare de specii forestiere şi ornamentale, indigene şi exotice, care interesa silvicultura tării noastre. Totodată, se urmărea ca acestea să constituie un teren de aplicaţii, în cuprinsul căreia, să se execute încercări de aclimiatizare a speciilor exotice precum şi lucrări de hibridare vegetativă, devenind astfel lăcaşul desfăşurării unei intense activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică. Prin amenajări şi introducerea succesivă de specii exotice şi indigene, grădina a fost îmbogățită cu specii de importanță didactică, botanică, forestieră, peisagistică şi social-culturală. 

Grădina dendrologică a fost situată pe domeniul Palatului Ştirbey la altitudinea medie de 630 m, în partea nord-vestică a oraşului, protejată la sud de vîrfiul Tîmpa, spre est de Dealul Cetăţuiei, iar la vest de pădurea Stejăriş-Warthe, facind pe unele porţiuni trup comun cu aceasta. Din punct de vedere orografic ocupa versantul estic al pădurii Stejeriş-Warthe. Substratul petrograific alcătuit din conglomerate poligene cu mult calcar, asigura solului o ridicată bogăţie de substanţe minerale. Solul este de tipul brun forestier, mijlociu profund pînă la profund, structurat, cu o textură luto-nisipoasă. Faptul că în această regiune se întrepătrund, influenţele favorabile ale climatului montan cu climatul depresiunii face posibilă existenţa unui mare număr de specii lemnoase cu diferite cerințe ecologice. 

Aleea principală cu molid şi pin strob

Incepând cu 1957, s-au efectuat lucrări de plantare cu puieţi de specii diferite, aduşi de la diverse pepiniere din ţară. Lucrările au fost executate sub directa conducere şi îndrumare a laboratorului de dendrologie, pe baza unui plan de ansamblu întocmit pe o perioadă mai îndelungată.

In 1960, Facultatea de Silvicultura a construit si o sera, care ulterior fost marita. Aici erau plantate soiurile care nu s-au putut aclimatiza. Specialistii au inceput sa faca experimente si au inmultit plante decorative care nu sunt de gasit in Romania. A fost adus in tara bradul de Grecia, de Siberia, bradul Nord-American, care difera de cei autohtoni atat din punct de vedere al lungimii „acelor”, cat si al coloritului. Culmea este ca toate aceste realizari nu au fost valorificate pentru spatiile verzi din Brasov, care este un oras de munte. Nimeni nu a vrut sa inteleaga ce valoare a avut munca specialistilor de la Facultatea de Silvicultura.

Dascalii facultătii spuneau că, datorită eforturilor pe care le-au făcut, au „îngrămădit” întreaga lume pe câteva hectare. Speciile indigene reprezentau 62% (aici fiind incluse şi cele care nu sunt specifice arealului natural în zona fitoclimatică a Braşovului), 6 procente cele din Sudul Europei, Asia Mică, Transcaucazia şi Asia vestica, 17% cele din America de Nord, iar 13% cele din Asia Centrală şi Extremul Orient.

Puţini ştiu că, în parcul dendrologic au fost plantaţi arbori de Sequoia gigantean, care au reuşit să supravieţuiască climei dure de la Braşov. Parcul a functionat pina in anii 2000. Palatul Ştirbey şi întregul domeniul aferent a ajuns reşedinţă pentru unul dintre multimilionarii în euro din Braşov, Marcel Butuza. 

Palatul si gradina, in 2008. Sursa foto: Bing Maps

După ce, in 2005, domeniul a fost retrocedat urmaşilor lui Barbu Ştirbey, Consiliul Judeţean şi Primăria au avut drept de preemţiune. Cele două instituţii trebuiau să se asocieze pentru a plăti suma de 2,8 milioane euro. În ultimul moment, primarul George Scripcaru a anunţat că investiţia nu merită, astfel, clădirea cu 33 de camere plus anexe şi cei 85.000 mp de teren au ajuns în proprietatea lui Marcel Butuza, proprietarul firmei Vectra.

Nimeni nu a putut să înţeleagă cum a fost posibil ca acest patrimoniu didactic să fie cedat cu atâta uşurinţă de autorităţi. În opinia specialiştilor, o valoare estimativă a parcului dendrologic era de peste 50 de miliarde de lei vechi, fără a fi luată în calcul valoarea didactică a acestei baze materiale. Profesorii de la Silvicultură spun că, daca s-ar fi aplicat legea, atunci grădina dendrologică ar fi fost salvată, pentru că Palatul Ştirbey şi parcul erau declarate monumente istorice.

Planul parcelar al gradinii dendrologice. Sursa: Revista Pădurilor, 1967-02-01

„Nu ai cum să pui problema reconstruirii unei alte gradini dendrologice peste noapte. Nu sunt cărămizi pe care sa le muţi dintr-un loc în altul. Nu putem muta peste noapte exemplare din peste 450 de specii. Cele de talie mica, putem risca să le replantăm şi să salvăm ce se mai poate salva, dar asta înseamnă nici 5% din ce material există la această ora. Gândiţi-vă că trei sferturi din speciile din parc sunt arborescente, care nu pot fi transplantate”, spunea în 2007 şeful Catedrei de Dendrologie, profesorul Nicolae Sofletea.

Palatul si gradina, in 2022. Sursa foto: Google Earth Pro

Noul parc dendrologic din zona Noua

In 2019, Palatul Știrbey a fost scos la vânzare în urma insolvenței companiei Vectra, cea care deținea imobilul. Compania Comprest SA, operator de salubritate și deszăpezire în municipiul Brașov, a achitat aproape 19 milioane de lei (circa 4 milioane de euro) pentru Palatul Știrbey și Parcul Dendrologic.

Tot in 2019, Primaria Brasov si Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt au anuntat că incep lucrările la un nou Parc dendrologic în zona Noua, pe o suprafață de 25 de hectare.

In aria parcului urmau a fi plantaţi şi aclimatizaţi aproximativ 1.066 de arbori, din 263 de specii, autohtone şi exotice. În cazul speciilor exotice, s-a încercat identificarea unui număr cât mai reprezentativ pentru pădurile de pe toate continentele. Realizarea și derularea proiectului se face în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov

Surse info: NewsBV, BizBrasov, Revista Pădurilor, 1967-02-01 / nr. 2 / Digiteca Arcanum