1 Noiembrie 1941 - Ia fiinta Inspectoratul Muncii regional. Radiografia conditiilor de munca din anul 1941

.

Inspectoratul muncii a fost până la 1 Noiembrie 1941 inspectorat general, iar de la acea dată a fost transformat în inspectorat regional, având competenţă asupra judeţelor Braşov, Făgăraş şi Târnava-Mare. Inspectoratul a colaborat întotdeauna cu diferitele autorităţi din regiune, ca, de exemplu , camerele de muncă, casele de asigurări sociale, prefecturi, primării, etc. 

In "Buletinul Muncii", editia din 1 iulie 1942, a aparut un raport despre judetul Brasov in care sint publicate rezultatele controalelor Inspectiei Muncii. Din acest raport aflam care erau conditiile de munca din acea perioada, ce drepturi aveau angajatii, cum erau profesionalizati tinerii sau cum erau reglementate conflictele de munca.

Redam pasaje din "Buletinul Muncii":

Majoritatea întreprinderilor vizitate în cursul anului funcţionează în condiţiunii igienice satisfăcătoare, iar cele mari şi în special întreprinderile de armament cum sunt Uzinele I. A. R., Astra,Metrom, Voinea armament ş. a. care au construcţii de dată recentă, întrunesc toate condiţiile impuse de o funcţionare igienică perfectă. Toate întreprinderile vizitate au cel puţin minimul de instalaţii de igienă, ca, de pildă, closete în bună stare, instalaţii de apă potabilă, lavabouri, şi multe au chiar băi pentru muncitori, precum şi săli de mâncare cu instalaţii bune. 

In judeţul Braşov au fost 88 accidente grave, 801 uşoare şi 19 accidente mortale. Cauzele accidentelor se datoresc în cea mai mare parte neatenţiei lucrătorilor şi lipsei lor de educaţie în această privinţă.

Organizarea muncii şi raţionarea întreprinderilor 

In această privinţă, o organizare şi raţionalizare mai accentuată se găseşte în întreprinderile mari de armament, unde aproape totul se face cu maşini perfecţionate, iar rolul muncitorului este din ce în mai mic. Din această cauză, pregătirea profesională în unele întreprinderi mari se şi face într’o formă mai puţinn mulţumitoare ca în cele mai mici. Pe lângă aceasta, omul este nevoit a face în tot timpul lucrului câteva mişcări automate care influenţează asupra sănătăţii şi nervilor săi.  

Personalul

In ceea ce priveşte naţionalitatea salariaţilor din întreprinderitrebuie să menţionăm că în ultimii ani s’a produs o creştere a elementului etnic român. Astfel, în întreprinderile de armament, cum sunt fabricile I.A.R., Astra, Voina, Metrom, Rogifer-Tohan, care au un număr de salariaţi de cca. 17 000, elementul românesc în conducere şi execuţie peste sută la sută. In personalul technic, elementelede origină etnică străină sunt aproape dispărute. 

In aceste întreprinderi personalul de conducere este în proporție de 90% românesc, iar cel tehnic şi de execuţie aproape în aceiaşi proporţie. Sunt încă multe întreprinderi cu capital şi conducere minoritară (săsească) : fabricile de textile Scherg, Tellmann, Feith, fabricelede metalurgie Fraţii Schiel, I- Teutsch, A. Hettman etc. fabricelede pielărie Fraţii Miess, Fraţii Scherg, Schlandt, fabricile de bomboane Hess şi Stollwerk, fabricile de lemn I. Huibbes, I. Zink,Wentzel, Gross, etc. fabricile de cărămizi şi ţigle Fraţii Schmidt, Bohn-Feldbara ş. a. Tot astfel sunt şi diverse alte întreprinderi, mai mari sau mai mici, în care conducerea este săseasă şi câteva cu conducere şi capital maghiar. Toate acestea au 5—6000 de salariaţi.

Totuşi, şi în aceste întreprinderi personalul de execuţie este compus din români, saşi, unguri, în proporţii cam egale, iar cel tehnic în majoritate din minoritari. 

Bolile cele mai frecvente sunt tulberculoza şi bolile venerice care se datoresc unui standard de viaţă redus şi lipsei de educaţie sanitară şi socială a muncitorilor. Acestea sunt mai accentuate în întreprinderile industriale decât în cele comerciale. 

Contracte de muncă 

Contracte colective de muncă încheiate în anul 1941 sunt două interesând un număr de 25 salariaţi, în 2 întreprinderi comerciale :cafeneaua Coroana şi Restaurantul gării Braşov. 

Contracte individuale de muncă se încheie aproape în unanimitatea cazurilor verbal, iar cele scrise sunt foarte puţine. 

Durata muncii. In această prliivinţă, întreprinderile respectă durata legală. 

Sunt şi întreprinderi şi în special cele mici (ateliere) unde lucrează patronul cu un număr de ucenici sau calfe, în care durata este depăşită. Aceste cazuri însă nu sunt prea multe şi sunt în special prin provincie. Acolo unde s’au constatat aceste abateri, s’au dat somaţiile legale sau chiar s’au făcut acte de dare în judecată. Majoritatea întreprinderilor respectă însă durata legală de lucru, fiindcă legile în vigoare în anul expirat au ţinut cont şi de necesităţile de sporire a producţiei, fixând un orar care convine şi patronilor. Orele suplimentare s’au plătit în întreprinderile mari. 

Salarizarea 

Sistemul de salarizare cel mai obicinuit este pe oră, în acord şi lunar. Pe oră şi în acord sunt salarizaţi lucrătorii din fabricaţii, iar pe lună maeştrii şi funcţionarii. In afară de salarizarea propriu zisă, la câştiguri se mai adaugă :prime de producţie, prime de frecvenţă pentru stimularea unei frecvenţe regulate a salariaţilor, gratificaţii şi ajutoare de familie. Evident, aceasta nu este un sistem generalizat la toate întreprinderile, ci el este aplicat mai mult la întreprinderile mari. 

Ajutoarele de familie (pentru copii, soţii, etc.) sunt introduse de dată recentă şi marchează un început de adaptare la condiţiile sociale noi. Ele au fost determinate şi de restricţiunile impuse de legi la ridicarea salariilor. Sunt unele întreprinderile — este drept puţine — care acordă şi participări la beneficii, ca, de exemplu , fabrica de hârtiile Letea si altele, care consideră gratificaţiile date după bilanţ tot ca participări la beneficii. 

Sunt alte întreprinderi care fac în parte salarizarea şi în natură dând : locuinţă, încălzire, luminat şi chiar alimente sau îmbrăcăminte. Astfel sunt : fabrica Metrom care are o colonie cu locuinţa muncitoreşti, fabrica de zahăr Indumin-Bod care dă locuinţe, raţie dezahăr, lapte, lemne, etc., fabrica de cărămidă Bohn-Feldiioara, fabricile de celuloză şi hârtie din Zărneşti, mina de cărbuni Concordia-Vulgan ş. a. In general, salarizarea nu asigură necesităţile de viaţă decât în parte. Din cauza aceasta standardul de viaţă al majorităţii salariaţilor este mic. 

Preaviz, concedieri, concedii de boală şi concedii de odihnă 

Trebuie să menţionăm că întreprinderile cunosc din ce în ce mai bine dispoziţiile legale referitoare la aceste chestiuni. Se respectă în special de întreprinderile mari şi mijlocii toate aceste dispoziţii referitoare la preavize, concedii. Dacă sunt totuşişi abateri, sunt în special din întreprinderile mici. Odata cazurile semnalate de cei interesaţi, au fost soluţionate fie de inspectorat, fie prin contenciosul camerii de muncă sau judecătoria de muncă. 

Femei si fete

Numărul femeilor angajate în întreprinderile vizitate era de 6.520. Majoritatea femeilor şi anume 6157 erau angajate în industrii şi numai 363 se găseau în comerţ. Salarizarea femeilor este mai slabă decât a bărbaţilor cu un procent de 20—30%. In munca de noapte, femeile au fost folosite în întreprinderilede armament şi prin restaurante şi cafenele, unde se simte lipsa lucrătorilor bărbaţi. Concedliile de naştere şi lehfuzie se dau conform legii. Leagăne de copii în judeţul Braşov nu au decât fabrica de postav Scherg şi fabrica de bomboane şi ciocolată Stollwerk precum şi fabrica de cauciuc, toate din oraşul Braşov. 

Ucenicia

In ce priveşte numărul ucenicilor existenţi în anul 1941, este greu de dat previziuni, deoarece singura statistică este cea de la camera de muncă unde se înregistrează contractele de ucenicie. Industriile aglomerate sunt cele metaliurgice şi în special meseriile de lăcătuşi, strungari în fier, ajustori ; urmează tâmplarii, şoferii, zidarii, apoi, în meserii, crotitorii. Industriile şi meseriile care duc lipsă de ucenicii sunt multe. O serie de meserii suferă de lipsă de elemente tinere şi acest lucru se explică prin atracţia pe care o exercită asupra tineretului meseriile metalurgice exercitate într-o măsură mare în întreprinderile de armament. Această atracţie se explică în special prin condiţiile de plată pe care le oferă aceste industrii. Meseriile care duc lipsă de ucenici sunt următoarele : armurieri, bărbieri, arămari, boiangi, brutari, caretaşi, cauciucari, vulcanizatori, ceaprazari, ceasornicari, giuvaergii, cofetari, coşari, morari, dogari, rotari, mode, mezelari etc. 

Căminele de ucenici sunt în număr de 10 din care 2 ale Ministerului, 6 ale întreprinderilor și 1 al Grupului etnic German (Iaşi). 

Căminele Ministerului sunt următoarele : 

Căminul „Regele Ferdinand“ iau o capacitate de 165 ucenicii, în anul 1941 având un număr ce a variat în jurul acestei cifre. 

Căminul „Pe Tocile“ cu un efectiv de 37 ucenici şi capacitatede 40 ucenici.

Căminul de ucenicie cu un efectiv de 42 ucenice şi o capacitate de 50 ucenice. Acest cămin a fost înfiinţat la 1 August 1941, de camera de muncă Braşov şi preluat de Minister numai la 1 Aprilie 1942, 

Intreprinderile care au cămine sunt următoarele : 

Fabrica de avioane I. A. R. Braşov, care are un efectiv de 511 ucenici. 

Uzinele Astra Braşov cu capacitate de 194 ucenici. 

Fabrica Metrom cu o capacitate de 51 ucenici. 

Fabrica Voina cu un efectiv şi capacitate de 25 ucenici. 

Căminul Grupului etnic German iau o capacitate de adăpostire de 75 ucenici şi cu acelaşi efectiv.

Naţionalitatea ucenicilor din cămintele Ministerului este exclusiv română iar la întreprinderi deasemenea română cu o singură excepţie la falbirica I.A.R., care a avut un singur ucenic german.

Colonii de vară, concursuri, premii. 

Din cauza evenimentelor din 1941, colonii de vară nu au fost Camera de muncă precum şi întreprinderile au dat ajutoarecu ocazia serbării pomului de Crăciun la un număr mare de ucenici. Aceste ajutoare s’au dat în îmbrăcăminte şi încălţăminte. 

1952. Centrul scolar profesional din Orasul Stalin. Sursa foto: Agerpres

Invăţământul profesional 

Şcoli de ucenici sunt în Braşov şi judeţ în număr de 17, din care 6 de stat, 3 ale întreprinderilor, 6 ale Grupului etnic German şi 2 confesionale maghiare. Aceste şcoli sunt: 

Cursul de ucenici industriali Nr. 1 din Braşov, cu un număr de 423 elevi;

Cursul de ucenici industriali Nr. 2, I. A. R. Braşov, cu un număr de 522 elevi; 

Cursul de ucenici comerciali Braşov, cu un număr de 44 elevi; 

Cursul de ucenice industriale şi comerciale Braşov, cu 209 eleve; 

Cursul de ucenici Râşnov judeţul Braşov, cu 51 elevi; 

Cursul de ucenici Cernatu judeţul Braşov, cu 76 elevi; 

Toate aceste cursuri sunt ale Ministerului. 

Cursul de ucenici al Uzinellor ,,ASTRA”, cu 323 elevi; 

Cursul de ucenici al fabricei „Rogifer“ Tohan judeţul Braşov, cu 98 elevi. 

Cursul fabricei de celuloză Zărneşti judeţul Braşov, cu 30 elevi. 

Cursul de ucenici industriali germani Braşov, cu 194 elevi. 

Cursul de ucenici comerciali germani Braşov, cui 112 elevi. 

Cursul de ucenice industriale şi comerciala germana Braşov,cu 18 eleve. 

Cursul de ucenici industriali germani Codlea judeţul Braşov, cu 44 elevi. 

Cursul de ucenici germanii Hâlchiu judeţul Braşov, cu 21 elevi. 

Cursul de ucenici români Râşnov judeţul Braşov, cu 25 elevi. 

Cursul confesional romano-catolic de ucenici maghiari din Braşov, cu 53 elevi.

Cursulconfesional reformat de ucenici maghiari din Braşov, cu 39 elevi. 

Toate aceste cursuri sunt în funcţiune şi dau rezultatele potrivite programului şi corpului didactic pe care-l au. 

Munca de noapte 

In întreprinderile cu foc continuu se lucrează pe echipe şi noaptea. Durata muncii este de fiecare echipă de 8 ore. Salarizarea este aceeaşi ca şi la lucrul de ziuă. Muncitorii întrebuinţaţi sunt bărbaţi adulţi. Se întrebuinţează şi femei, în număr mai mic şi peste vârsta de 18 ani brutării şi lucrează deasememea noaptea. Numărul salariaţilor din brutării nu este prea mare. In comerţ se lucrează noaptea în restaurante, cafenele şi cofetării, cu angajaţi de ambele sexe. 

Munca la domiciliu 

Acest fel de muncă se practică în atelierele de confecţiuni şi încălţăminte şi plăpumărie, dar pe o scară destul de redusă. Salarizarea se face cu bucata. 

Conflicte de muncă 

Conflicte colective de muncă, au fost numai două, la 2 întreprinderi comerciale. Conflictele au fost declarate pentru majorarea salariilor. Salariaţii participanţi sunt 25. Conflictele au durat: unul din 8 ianuarie 1941 până când s’a dats entinţă de arbitraj, celălalt dela 11 Martie — 14 Martie 1941, când s'a încheiat contract colectiv de muncă. 

Piaţa muncii 

Şomaj nu a existat, ci, din c contră, s-a simţit în permanenţă lipsa braţelor de lucru. Se ştie că acesta este un fenomen accentuat dincauza răsboiului, concentrărilor şi mobilizărilor făcute pe o scară întinsăPrin oficiul de plasare s-au făcut 5899 oferte, 5181 cereri 4744plasări. 

Meserii

In Braşov, numărul meseriaşilor români este depăşit de cel al saşilor şi ungurilor. Sunt meserii în care această disproporţie este foarte mare, ca, de exemplu: cismari, pantofari, croitori, bărbieri, instalatori, tinichigii, cofetari, brutari, baretaşi, dogari, tapiţeri, plăpumiari, postăvari, radiofonişti, rotari, rufărese, etc Se simte deci lipsa elementului românesc în aceste meserii şi ele nu pot fi completate din cauză că numărul ucenicilor care se angajează în aceste meserii este foarte mic. Este aici un fenomen care credem că trebue combătut pe toate căile. 

Ucenicii românii sunt atraşi de meseriile metalurgice din fabricile mari, în special fabricile de armament. Acesta din cauză că în aceste fabrici se oferă condiţiuni de salarizare şi viaţă mai convenabile. Toate străduinţele noastre pentru combaterea acestui exod către metalurgie au rămas fără rezultat. 

Meseriile au de întâmpinat greutăţi mari cu procurarea materiilor prime, care acum în timp de războiu, constituie o adevărată problemă. Tot aici trebuie să vorbim şi de lipsa de credit necesar pentru ca meseriaşii să poată avea capital pentru utilarea atelierelor, preluări de comenzi, în general pentru sporirea producţiei. 

Ar mai fi câteva cuvinte de spus în privinţa pregătirii profesionale. Această pregătire lasă de dorit. Acest lucru se constată la examenele de calificare. Candidaţii se prezintă în general slab, şi practic şi teoretic. Remedierea acestei situaţiii este în funcţie de multe. De exemplu, controlul pregătirii în ateliere, timpul necesar pentru această pregătire. Aici este cazul să menţionăm că ucenicii nu stau suficient în ateliere, din cauza felului cum sunt organizate cursurile învăţământului profesional şi orarul acestora, apoi activitatea extra-şcolară,etc. 

Intrebuinţarea timpului liber 

Activitatea „Muncă şi Lumină” s’a resimţit oarecum în anul 1941, din cauza împrejurărilor excepţionale prin care a trecut ţara. Pentru a se face faţă necesităţilor producţiei de război, s-a mărit timpul de lucru, reducându-se în mod implicit timpul de rapaos al muncitorului, fapt ce a constituit un prim obstacol pentru o întrebuinţare mai intensă a timpului liber. 

In al doilea rând, datorită organizării oficiului „Muncă şi Lumină“, activitatea generală a fost sistată un timp. Cu toate acestea Inspectoratul Muncii Braşov a continuat această activitate şi în anul trecut, bineînţeles într-o măsură mai redusă, fie colaborând cu întreprinderile la organizarea timpului liber înăuntru acestora, fie organizând manifestaţiuni proprii pentru muncitori. 

Cultura spiritului muncitoresc în câteva fabrici s’a făcut prin organizarea de biblioteci. Majoritatea fabricelor nu au putut înfăptui biblioteci, deoarece au aşteptat dela Minister cărţile premise, pentru a porni la o organizare metodică. 

Pentru cultivarea spiritului muncitorului, un număr de 9 fabrici cu un total de circa 12.000 participanţi au organizat 21 şezători artistice Fabricile Metrom, şi I. A. R. au organizat fanfare complete, ce s-au produs la diferite ocaziuni. Fabrica Metrom a organizat o echipă permanentă de căluşari, ce s’au produs cu ocazia serbărilor In cursul anului 1941 s’au organizat 6 coruri muncitoreşti şi anume: la fabrica I. A. R., Astra, Metrom,Stollwerck, Indummin şi Rogifer. 

Activitatea sportivă a fost mai redusă, din cauza motivelor arătate mai sus. Fiecare întreprindere, a organizat câte o întrecere sportivă, însă de proporţii reduse. S’au organizat de asemenea echipe de sky, atletism, scrimă, box, volley-ball, etc care au făcut antrenamente de perfecţionare. S’au organizat trei matchuri de football intre echipele Metrom, Astra, Rogifer — cu un total de 3000 participanţi. 

Teatru. — S-au organizat de către inspectorat reprezentaţii la care au participat un număr mare de spectatori. Turneul teatrului a fost întrerupt în Braşov 4 luni din cauza evenimentelor. Datorită atât calităţii spectacolelor propriu zise cât şi organizării în bune condiţiuni, aceste reprezentaţii au constituit adevărate evenimente artistice, fiind căutate nu numai de muncitorici şi de publicul obişnuit.

Cinematograf.— In cadrul ridicării spirituale a muncitorilor, activitatea cinematografică a luat o mare dezvoltare în cursul anului trecut organizându-se reprezentaţii cu cele mai noi şi mai bune filme şi în condiţiuni cât mai avantajoase. Astfel, s-a organizat săptămânal între 3 şi 11 reprezentaţii, multe cu filme în premieră, ajungându-se la un total de 230 reprezentaţii cu 280 filme şi tot atâtea completări şi jurnale. La aceste reprezentaţii au participat aproape 100.000 spectatori. Cu caravana cinematografică s-au organizat în oraşul Braşov şi judeţ un număr de aproape 120 reprezentaţii, la care au participataproape 70.000 spectatori. 

Sursa info: Buletinul Municii, ed. 1942-07-01 / nr. 2 / Digiteca Arcanum