Cronica institutiilor de invatamint din Brasov

Primele gradinitele de copii par sa fi aparut in Brasov la sfirsitul secolului XIX. Din ziarul "Gazeta Transilvaniei" (ed. 19 decembrie 1890) aflam ca in 1890 existau in Brasov 5 gradinite de copii germane si una maghiara. Nu se scrie de niciuna romaneasca. Acestea erau infiintate de reuniunile pentru femei. Se mai precizeaza ca in comitatul Brasov nu exista comuna saseasca fara gradinita de copii. In acea vreme, aceste institutii de invatamint prescolar se numeau "gradini de copii", "asiluri de copii" sau "scoli froebeliene", dupa numele pedagogul german Friedrich Froebel care a inventat acest sistem de educare a copiilor prescolari. 

Ziarul local mai scria ca, in 1890, in parlamentul vienez fusese depus un proiect de lege care reglementa infiintarea si functionarea gradinitelor de copii, desi acestea existau de ceva vreme chiar si in Transilvania. Proiectul de lege "obligă pe comune de a înfiinţa asiluri de copii cu cheltuelile lor proprii şi prin cari se constrîngă a cerceta (educa) asilurile aceste toţi copii între 3—6 ani, ba şi cei mai mici de 3 ani deca nu au îngrijirea necesară la părinţi sau la tutori. Suntu ciudate aceste dispoziţii şi pentru aceea, pentru că, fiind deja în funcţiune vr’o 700 de asiluri înfiinţate de reuniuni şi corporaţiunî, nu se poate zice, că nu esistă interes pentru acele institute."

CRONO STIRI

Esamenu de cualificaţiune pentru grădinile de copii. Şcoala froebeliană, înfiinţată de biserica Sf. Nicolae din Braşov (Şcheiu) şi condusă de d-ra Augusta Glodariu, începe aşi arăta din ce in ce mai mult însemnătatea sa, începe a da dovezi tot mai mult de folosele ce le pote aduce publicului nostru românesc. 

S’a raportat în numerii trecuţi despre esamenul plin de succes dat cu elevii acestei şcole în 29 iunie. Astăzi avem a înregistra o nouă dovadă despre valoarea instituţiunei, de care e vorba. Sâmbătă în 11 ale lunei curente s’a ţinut în presenţa Rvv. Sale părintelui protopop Ioană Petrică, a d-lui inspector şcolar şi cons. reg. Koós Ferencz, a comisiunei parochiale şi a unui public destul de numeros, compus din dame şi bărbaţi, esamenul teoretic şi practic a trei practicante pentru postul de conducătore de grădini de copii, pregătite spre acest scop de d-ra A. Grodariu. Numele acestor trei practicante sunt : Elena Oranja, Elena Şurariu şi Marina Nană, tustrele fiice de învăţători din comune din apropierea Braşovului. Aceste trei d-şoare, pcare voesc a se aplica ca conducătore de grădini de copii în comunele natale ale dânselor, au practicat în decurs de 6 luni în şcoala froebeliană din Braşov, sub conducerea d-rei Grlodariu şi au obţinut voiă, conform legii, a se supune la esamenul de cualificaţiune. Atât resultatul esamenului teoretic, care s’a făcut în limba română şi maghiară, cât şi a celui practiă, a fost cât se poate de mulţămitor. In urma acestui esamen, d-ra inspector şcolar a promisă că va recomanda pe cele trei candidate ministrului de culte pentru a fi recunoscute ca conducătoare de grădini de copii. 

Iată aşadar, că şcoola froebeliană a sfintului Nicolae poate servi ca o pepinieră pentru prepararea personalului de lipsă pentru grădinile noastre de copii. Lucrul acesta este cu atât mai îmbucurător, deoarece pregătirea, despre care e vorba, este împreunată cu spese atâtă de puţine, încât le poate suporta cu uşurinţă ori-care familiă. — Cu 11 luna curentă s’a început totodată vacanţa la grădina de copii din Braşov şi această vacanţă va dura pănă la 1 Septemvre. (Gazeta Transilvaniei, 1892-07-16)

Cele mai multe școli din Brașov sunt cele săsești și anume: 2 școli primare de fete și băeți, un liceu de fete cu 4 clase , școală superioară de comerț cu 3 clase, liceul săsesc (8 clase), școala reală inferioara (4 clase), școala de comerț pentru calfe (3 clase), școala de meserii a orașului (5 clase) . Numărul elevilor la școlile secundare săsești se ridica la 960, iar le cele primare la 720, din totalul acesta, numai 2 la sută sunt de alta nație decăt cea germană. (Evenimentul, 1920-11-11 / nr. 213)

In jud. Braşov funcţionează în prezent 9 cantine şcolare conduse de învăţători şi, ajutaţi de comitete formate din fruntaşi comunelor. In oraşul Braşov s’au deschis până în prezent 2 cantine şcolare în Cartierul românesc „Schei", la şcoala Nr. 1 fete de sub conducerea d-nei Virginia Popovici şi la şcoala Nr. 2 mixtă de sub conducerea d.Ioan Puşcariu. Sunt pe cale de deschidere cantina şcolară din Purcăreni şi cea din Codlea iar în oraşul Braşov, cantina şcolară dela şcoala de copii mici Nr. 6 de sub conducerea d-nei Stela Strat şi cea de la școala de copii mici Nr. 1 centru. ( România - Provincie, 1938-12-17 / nr. 199 )

In cursul anului trecut Camera de muncă, de care aparţin judeţele Braşov, Trei Scaune, Făgăraş, Odorheiu şi Târnava-Mare, a înregistrat 3984 de contracte încheiate intre patroni şi ucenici. Dintre aceştia oraşul Braşov are 1157 de ucenici. 819 sunt băieţi români, 1182 băieţi unguri, 634 băieţi germani şi 31 băieţi evrei, iar fete: 70 românce, 195 unguroaice, 42 germane şi 10 evreice. Datele de mai sus sunt grăitoare. Din cei aproape trei mii de învăţăcei ai meseriilor numai 899 sunt de origine română, ceea ce înseamnă că avem un procent de abia 28 şi jumătate la sută, restul fiind complectat cu unguri, cari deţin majoritatea şi saşi, cari ne urmează nouă. 

Braşovul dispune de un număr mare de ucenici datorită industriei care este în plină desvoltare în această regiune. Numărul ucenicilor este mereu în creştere. Cu toate acestea conducătorii din trecut nu au avut grija ca să amenajeze în acest centru şcolile de ucenici necesare. In adevăr la Braşov funcţionează o şcoală de ucenici cu două ramuri şi anume: pentru ucenicii industriali şi ucenicii comerciali, care însă nu poate să satisfacă cerinţele, fiind ucenici prea mulţi, iar locuri prea puţine. 

Gospodarii din trecut n’au ţinut seama de acest lucru şi mai ales de rolul pe care îl joacă această şcoală în viaţa ucenicului, care după cum am arătat mai sus se recrutează în majoritate din elementul minoritar, pregătit în şcolile confesionale din regiune, şi s’au desinteresat complect de această şcoală. Mai mult chiar, s’a ajuns ca să se aprobe funcţionarea unei şcoli, frecventată numai de ucenicii saşi, şcoală care este întreţinută de organizaţiile săseşti din regiune şi natural sprijinită de industria care preferă ucenicii germani. 

Misiunea acestei şcoli e departe de aceea pe care trebuie să o îndeplinească o şcoală românească, a Statului, de ucenici, căci în afară de cele câteva ore impuse în această şcoală, ucenicul primeşte o educaţie numai în limba germană. Suntem informaţi că organizaţiile maghiare sub motiv că şcoala de ucenici românească nu poate satisface cerinţele intenţionează să ceara aprobarea pentru funcţionarea unei şcoli similare cu aceea a germanilor. Aprobarea unei asemenea şcoli ar fi o greşeală. Este necesar ca şcoala de ucenici din Braşov să fie refăcută în aşa măsură ca să poată pregăti tot tineretul meseriaş, şi în acel moment să fie desfiinţată cealaltă şcoală existentă, care nu corespunde câtuşi de puţin ideilor cari stau la baza programului de muncă al conducătorilor de azi. ( România, 1938-12-08 / nr. 190 )

In luna martie 1945, angajatele de la Uzina Voina (Uzina 2) cereau înființarea unei creșe pentru copii, care le fusese aprobată încă din anul precedent. (Viața Sindicală, 1945-03-25 / nr. 14)

Uzina Voina - Creșa pentru copiii muncitorilor a fost realizată și ea este in curs de dezvoltare. Uzina posedă o școală primară proprie, condusă de tov. I. Podăreanu, care, conform inițiativei Comisiei Culturale a Sindicatelor Unite, a realizat și o școală pentru analfabeți. Căminul de ucenici funcționează cu 70 elevi, dintre care 40 interni, iar terenul de sport este utilizat cu grijă pentru recreație și sănătatea fizică a angajaților. (Viața Sindicală, 1945-08-13 / nr. 34)

In Uzina Metrom, sunt 1800 muncitori și funcționari, in cea mai mare parte sindicalizați. Numărul femeilor este de 385. Copiii acestor femei sunt îngrijiți și educați în căminul de zi al fabricii. Sunt adăpostiți aici 70 de copii de muncitori cari, în odăi largi, luminoase, prevăzute cu dulapuri, mescioare și scăunele, au posibilitatea să se joace, să capete o hrană îndestulătoare, să se bucure de copilărie și de viață. Vizităm căminul de ucenici.Curat întreținut, el oferă adăpost la 54 ucenici. Atât căminul acesta, cât și cel de zi pentru copii, vor constitui împreună cu creșa care se va inaugura la 1 August 1945, fala uzinei Metrom. (Viața Sindicală, 1945-07-08 / nr. 29)

Până in 1944, in Brasov, nu a existat nicio creşă de copii, nici casă de ocrotire a copilului în întreprinderi şi niciun cămin de zi. Prima cresa de copii din Romania a fost infiintata in anul 1899, la Bucuresti, in cadrul Fabricii de Tutun. In 1952, în Brasov (Oraşul Stalin) existau 27 grădiniţe, 10 creşe, 5 cămine de zi, 276 locuri la creşe, 560 locuri la căminele de zi şi 60 locuri la casa copilului. (Drum Nou, 1952-11-22 / nr. 2477)

Răspuns la propunerile cetăţenilor 

Unor cetăţeni din cartierul Steagul roşu, Braşov. Pentru a veni în sprijinul familiilor cu copii mici din acest cartier braşovean, la 15 decembrie 1968 s-a dat în folosinţă o creşă cu 100 de locuri, în anul 1969 se va construi aici, din fond centralizat, încă o creşă cu 100 de locuri. (Drum Nou, 1969-02-20 / nr. 7506)

În județul Brașov, date cu privire la copiii înscriși în creșe avem doar din anul 2014 până în anul 2019, perioadă în care în județul Brașov, doar la nivelul Municipiilor Brașov și Municipiul Făgăraș au existat creșe funcționale. În anul 2019, numărul total de copii înscriși la creșe a fost de 1147 de copii dintre care 1117 (97,38%) în Municipiuul Brașov. Practic, pentru întreg mediul rural și pentru celelalte orașe ale județului Brașov nu exista acces la prima etapă a educației timpurii reprezentată de învățământul antrepreșcolar. Inclusiv la nivelul Municipiului Brașov, există numeroase solicitări de înscriere a copiilor cu vârsta de până la 3 ani care nu pot fi acoperite de unitățile publice existente. (Strategia de dezvoltare durabila a judetului Brasov 2021-2030)

Sursa info: Digiteca Arcanum