CRONO STIRI - Despre automobilism la Brasov

Anii 1960. Zona intersectiei, cu sens giratoriu, de la Hidromecanica

In Oraşul Stalin parcul de vehicule a crescut vertiginos în ultimii ani, începînd de la biciclete, motociclete, autoturisme şi pînă la camioanele de transport de mare tonaj. Odată cu acestea au sporit însă şi sarcinile în reglementarea şi controlul circulaţiei. Accidentele, de orice natură, trebuie preîntîmpinate, iar maşinile statului, cît şi cele ale cetăţenilor, ferite de stricăciuni. Ca urmare a creşterii parcului de vehicule, s-au luat o serie de măsuri pentru amenajarea arterelor rutiere, crearea de noi artere moderne, menite să asigure o cît mai bună desfăşurare a circulaţiei pe străzi şi drumurile publice. Măsurile luate în scopul reglementării circulaţiei şi asigurării bunei desfăşurări a transporturilor rutiere au fost însuşite de un număr mare de muncitori din transporturile rutiere. 

Zilele trecute, redacţia ziarului nostru, a organizat, cu sprijinul controlului circulaţiei din cadrul Direcţiei miliţiei regionale Stalin, un raid privind felul cum se desfăşoară circulaţia în Oraşul Stalin, „înarmaţi” cu toate cele necesare şi mai ales cu aparatul fotografic, am reuşit să imortalizăm unele aspecte care dovedesc cele afirmate mai sus. Deşi regulile de circulaţie interzic cu stricteţe oprirea şi staţionarea vehiculelor in sens giratoriu, conducătorul autocamionului nr. 26.890 Pi., Ioan Popriceanu, fără a se simţi în defecţiune, staţionează în sens giratoriu la rondul din faţa uzinelor „Strungul”. Cu toate că a încălcat în mod grosolan una din regulile circulaţiei, a avut şi o atitudine condamnabilă faţă de organele de circulaţie.

Cel mai mare duşman al conducătorilor de vehicule este însă alcoolul. Nu odată acesta a cauzat accidente grave şi pagube însemnate. Totuşi, mai sînt conducători auto, care lipsiţi de spiritul răspunderii, se aşează la volan după ce au consumat mari cantităţi de băuturi alcoolice. Aşa de pildă, numitul Gheorghe Claici, care a condus autocamionul nr. 25.325 O. S., proprietatea O.R.I.F. Oraşul Stalin, fiind oprit de organele de circulaţie, a fost găsit în stare de ebrietate. 

Dar cum am arătat mai sus, nici pietonii nu respectă întotdeauna regulile circulaţiei. Deşi pe străzile şi la intersecţiile acestora cu o circulaţie intensă, organele miliţiei au marcat unele porţiuni pentru trecerea pietonilor, totuşi, unii, ca de pildă studentele Cătălina Chivăraru şi Elena Constantinescu, ignorind orice reguli de circulaţie, traversează intersecţiade pe Bulevardul Lenin - Bulevardul Stalin pe porţiunea care „le vine la îndemînă“, întreţinindu-se liniştite. ( Drum Nou, 1960-11-23 / nr. 4948 )

---

STAŢIE DE ÎNTREŢINEREA AUTOTURISMELOR 

La Braşov, pe strada Lungă, a fost înfiinţată o staţie de întreţinere şi gresare a autoturismelor şi motocicletelor, dotată cu utilaje şi aparate moderne. Anunţaţi, mecanicii de la această staţie vin la faţa locului, repară imediat sau dacă e cazul remorchează pînă la unitate vehiculul aflat în pană.

POMPA AUTOMATA DE BENZINA-ULEI 

La staţia de benzină Dîrste, de pe şoseaua naţionala Braşov-Predeal, a fost dată în folosinţă o pompă automată de amestec benzină-ulei pentru alimentarea autovehiculelor cu motoare în doi timpi, înlocuind vechiul sistem greoi de alimentare - punerea benzinei în vasul de amestec de la pompă, dozarea manuală cu ulei și apoi golirea in rezervor- noua pompă servește amestecul direct în rezervor, fără o altă operaţie suplimentară. Totodată există posibilitatea de reglare de la 2 pînă la 1 la suta ulei in benzină, astfel că se poate satisface toată diversitatea de motoare existente în circulaţie. Prin punerea în funcţiune a acestei pompe se înlătură aglomerarea la servire, timpul necesar reducîndu-se de la 10 minute la numai 2 minute. In afară de aceasta se execută un dozaj precis, după necesitate, iar amestecul este bine format. Noul sistem este rapid, curat, economic, înlătură pierderile de produse. 

  ( Drum Nou, 1964-09-05 / nr. 6122 )

---

• Zilnic, Braşovul e vizitat de aproximativ 400 de automobile turistice 
• La 1 septembrie 1965 se aflau în regiunea Braşov cu 70% mai multe automobile personale decît la aceeaşi dată a anului trecut
•  ... şi de trei ori mai multe decît la sfîrşitul anului 1963. 

De-a lungul străzilor, la locuri mai mult sau mai puţin ascunse, pe aleile din cvartalele de locuit, pot fi văzute zi şi noapte sute de automobile staţionînd. Au numere „ de Braşov şi sunt „la ele acasă“, ori au alte numere şi se află „în călătorie". O statistică întocmită cu ajutorul tovarăşilor de la sfatul popular orăşenesc arată că în ultimii trei ani s-au construit în Braşov garaje pentru 8 la sută din maşinile cumpărate. Este firească întrebarea : ce se întîmplă cu celelalte 92 la sută? O mică parte au garaje improvizate în dependinţe. Majoritatea covîrşitoare a maşinilor sînt lăsate însă sub cerul liber, în stradă. Dacă posesorii lor se împacă de voie, de nevoie cu riscurile unei asemenea soluţii, trebuie să spunem din capul locului că soluţia nu corespunde deloc cu estetica oraşului şi cu necesităţile de circulaţie. Aceasta devine evidentă încă de pe acum. Dar ce va fi peste unul, doi sau chiar cinci ani? îşi pune cineva această întrebare ?  ( Drum Nou, 1965-09-15 / nr. 6440 )

---

După cum se ştie, pentru a ajunge la Bucureşti, pe şoseaua asfaltată, deocamdată ai o singură posibilitate: pe Valea Prahovei, dar pe o şosea arhisolicitată din punct de vedere al circulaţiei. Pentru a ilustra aceasta, iată cîteva cifre: numărul vehiculelor care au ieşit şi intrat în Braşov (într-o zi de luni) între orele 12 şi 13 a fost de 361, din care au ieşit 203 şi intrat 158. Din totalul de vehicule, 188 au fost autocamioane. Desigur, aceste cifre variază de la oră la oră, şi de la o zi la alta. Dar oricum, ele ilustrează o circulaţie intensă, în exemplul dat, 6 maşini/minut, adică din 10 în 10 secunde o maşină. 

Pentru a ajunge însă la Cluj, există două şosele asfaltate — una care trece prin Sibiu şi una prin Sighişoara. Prima este, de asemenea, foarte aglomerată, de fapt fiind continuarea şoselei nr. 1 Bucureşti — Braşov, cu 354 de vehicule numărate pentru aceeaşi perioadă, dintre care 180 autocamioane. Varianta prin Sighişoara — Tg. Mureş (şoseaua E 15) este cu mult mai puţin aglomerată, numărîndu-se pentru aceeaşi perioadă 140 vehicule(deci cu 200 mai puţin). Această şosea este cu aproximativ 30 km. şi mai scurtă, fără bariere (minus cea de la Bartolomeu care din păcate cîteodată compensează foarte multe bariere !). Deci, pentru a ajunge la Cluj este mai economic să alegi varianta a doua. Dar foarte puţini cunosc că din Sighişoara există o şosea asfaltată care trece prin Mediaş-Tîrnăveni-Iernut şi care este aproape „nepopulată“ de vehicule. Bineînţeles că în mod normal oricare conducător auto ar prefera varianta din urmă, dar aceasta ar trebui popularizată. Prima şi cea mai vizibilă formă ar fi menţionarea acestei posibilităţi pe indicatoarele de şosele. Dacă în ultima perioadă în oraşul Braşov au fost plantate o serie de indicatoare plasate la intersecţii importante, în alte părţi acestea lipsesc aproape cu desăvârşire. Spre exemplu, în Mediaş trebuie să faci investigaţii pentru a afla cum ajungi pe şoseaua naţională care duce spre Cluj. Aş sugera ca pe indicatoarele existente deja, să se treacă şi oraşele terminus, nu numai cele imediat următoare. Iar unde aceste indicatoare nu există, să se pună neîntîrziat. 

Ţinînd seama că sîntem în plin an turistic internaţional, iar spre Braşov — Bucureşti se scurg zilnic un mare numărde autoturisme, creşte şi mai mult importanţa indicării posibilităţii utilizării celor două variante de a ajunge la Cluj, prin Braşov, la Bucureşti. Astfel s-ar descongestiona şoseaua suprasolicitată. Spre ilustrare este suficient următorul exemplu: venind de la Cluj, din cauza aglomerării am fost nevoiţi să mergem mult timp într-o caravană de maşini. La ieşirea din Turda, la indicatorul şoselei spre Bucureşti, aproape toate autoturismele au luat-o într-acolo. Aceia care s-au ghidat după indicatorul care purta inscripţia Cîmpia Turzii au fost foarte puţini. Or, pe această şosea puţin solicitată ajungi la Braşovîntr-un timp mai scurt. 

Am sugera organelor în drept din regiunea Braşovca în colaborare cu cele ale regiunii Cluj să întreprindă măsurile ce se impun pentru popularizarea şoselelor mai puţin cunoscute şi foarte bune, în felul acesta s-ar descongestiona şoseaua mai mult cunoscută, ar creşte viteza de circulaţie şi ar scădea numărul de accidente. (articol "Drumul cel mai scurt..", rubrica "Opinii", Drum Nou, 1967-09-02 / nr. 7049 )

---

STATII PECO IN BRASOV

In 1974, in Brasov functionau 5 statii PECO (Produse Etilate cu Cifra Octanică). Acestea erau localizate astfel:

• Statia PECO nr.1, Calea Fagarasului
• Statia PECO nr.2, B-dul Lenin nr.92 (B-dul 15 Noiembrie)
• Statia PECO nr.3, str. Lacurilor nr.1
• Statia PECO nr.4, DN 1, km 164
• Statia PECO nr.11, CFR Triaj

( Brasov Ghid Turistic, Editura pentru Turism, 1974 )

---

Odată cu terminarea lucrărilor de modernizare efectuate pe DN 10 Buzău —Brașov și pe DN 1A o Ploiești — Vălenii de Munte —Cheia—Brașov, orașul de sub Tîmpa leagă două zone de mare atracție turistică: Valea superioară a Buzăului și stațiunea Cheia, cu trecere peste masivul Ciucaș prin pasul Bratocea. în felul acesta ambele zone pot fi străbătute în cadrul unei singure excursii, plecînd din București prin Buzău și întorcîndu-ne prin Vălenii de Munte și Ploiești... Drumul de la București la Brașov nu mai trece, așadar, numai prin Valea Prahovei, iar măreția Bucegilor se preschimbă cu egal cîștig pentru ochiul privitorului în siluetele calme ale Penteleului, Siriului și Ciucașului. ( Almanah Turistic, 1976 )