Cronica evenimentelor din jurul Brasovului declansate de Actul de la 23 august 1944

Manifestatie in Piata Sfatului in august 1944

La data de 23 august 1944, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică. Armata română a avut de luptat împotriva fostului aliat, Wehrmachtul. 

Înainte de ora 20:00, Regele a înregistrat un mesaj pentru țară ce avea să fie difuzat la radio la ora 22, în care a anunțat schimbarea guvernului și trecerea de partea Aliaților. Solidaritatea cu Regele a fost generală, toți ofițerii importanți fiind de partea acestuia. După difuzarea mesajului la radio, au izbucnit demonstrații populare de entuziasm.

Cronologia evenimentelor din perioada 24-31 august 1944, din zona Brasovului

24 august 1944

Ora 4:30, Bucureşti. Unităţile române încep executarea atacului succesiv al obiectivelor germane din Capitală. Primul obiectiv atacat este Comandamentul Misiunii militare germane pentru armata aerului aflat în edificiul Prefecturii de Ilfov. Apropierea detaşamentului de şoc de obiectiv era extrem de grea, întrucît inamicul transformase clădirea într-un puternic punct de rezistenţă. 

Ora 5:30, Bod (jud. Braşov). Trupe germane atacă postul de emisiune „Radio România“ şi fac inofensive santinelele române de la intrarea principală. Alarmată, garda postului intră în luptă. In ajutor sosesc, către prînz, întăriri din Regimentul 6 călăraşi, staţionat la Hălchiu, silind inamicul să se retragă. 

Ora 7:00, Braşov. La ordinul Marelui Stat Major, începe deplasarea în zonă a unităţilor de recruţi ale Diviziei 3 infanterie. 

Ora 7:20, Braşov. Corpul de munte primeşte misiunea să intre în dispozitivul de acoperire şi în cazul că este atacat de forţe inamice superioare numericeşte să păstreze zona Braşov şi să închidă comunicaţiile spre Predeal şi Bran. Misiuni de intrare în dispozitivul de acoperire au primit, în cursul nopţii, Corpurile 0 şi 7 teritoriale, Centrul de instrucţie al infanteriei Făgăraş şi Divizia 19 infanterie. 

Ora 13:30, Bod (jud. Braşov). Garda postului de emisie „Radio România“ de la Bod respinge un nou atac german. 

25 august 1944

• Ora 5:00, Braşov. Unităţile de recruţi ale Diviziei 3 infanterie pornesc acţiunea de dezarmare a trupelor hitleriste din punctele de rezistenţă organizate pe înălţimea Warthe, la liceele Honterus şi Evanghelic, la terenul sportiv Olimpia, la gara Triaj. Sunt capturaţi 500 de prizonieri şi o mare cantitate de material,între care 6 tunuri antiaeriene. 

• Ora 10:00, Bod (jud. Braşov). Are loc un nou atac al trupelor germane împotriva postului de radioemisie, dar este respinsde subunităţi din Regimentul 6 Călăraşi,venite în sprijinul gărzii staţiei. 

Ora 11:00, Braşov. O companie din Batalionul 3 vînători munte ocupă, prin luptă, aeroporturile I.A.R.—Braşov şi Ghimbav, unde capturează 4 avioane germane Messerschmitt şi personalul de aviaţie de pe teren. Sunt dezarmaţi, deasemenea, o parte din ofiţerii Misiunii militare germane pentru armata de uscat care sosiseră cu un tren special de la Bucureşti. Către orele 11, ultimele trupe germane încep să se retragă din oraş în direcţia Prejmer. 

In cursul zilei. Tohan (jud. Braşov). Se constituie, din 56 de muncitori de la uzinele „Rogifer“, „Bateria albastră“, comandata de locotenentul în rezervă Marin Năstase ; ea ia parte la luptele de la sud de satul Prejmer, apoi în sectorul Dobolii—Podul Oltului, contribuind din plin la eliberarea satului Doboli. 

26 august 1944

Ora 11:00 Predeal (jud. Braşov), In Predeal se află în plină desfăşurare dezarmarea unor trupe hitleriste. Pînă în acel moment fuseseră luaţi prizonieri 5 ofiţeri şi 200 militari şi capturate 58 de autovehicule. 

Ora 16:30, Bod şi Prejmer (jud. Braşov). După opt ore de lupte, trupele germane sunt respinse. La Codlea este dezarmată o coloană auto, luîndu-se 111 prizonieri.

Ora 17:00 Braşov. Ultimele elemente germane din judeţul Braşovtrec linia de demarcaţie româno-ungară stabilită prin Dictatul fascist de la Viena. 

Ora 18:30, Arini (jud. Braşov). Se dau lupte împotriva trupelor germane venite de dincolo de linia de demarcaţie româno-ungara, care încearcă să ocupe localitatea. 

27 august 1944

Ora 16:00 Dobolii de Jos (jud. Braşov, azi Covasna). Detaşamente germane atacă şi ocupă localitatea. In zilele următoare, trupele române duc lupte înverşunate în această zonă, la care ia parte în mod activ şi  „Bateria Albastră“

In cursul zilei. 

Braşov (judeţ). Pînă în această zi sunt luaţi circa 500 prizonieri inamici şi capturate însemnate cantităţi de armament :36 de avioane pe aeroporturile din Braşov şi Ghimbav, 10 tunuri antiaeriene, autovehicule, un depozit de medicamenteşi instrumente sanitare, depozite de materiale auto, echipament şi alimente. 

Teliu (jud. Braşov). O coloană inamică de 500 militari este dezarmată, după o luptă scurtă, de detaşamentul româncare interzice comunicaţia Teliu—Satulung. 

28 august 1944

Ora 12:45, Bod (jud. Braşov) . Postul de emisie „Radio România“ este scos din funcţiune în urma unui atac aerian executat de o formaţie de 16 Stukas. 

In cursul zilei. Braşov. Corpul de munte, printr-o remaniere a dispozitivului său, determinată de lichidarea cvasicompletă a trupelor hitleriste de pe teritoriul său de competenţă, barează orice posibilitate de pătrundere inamică în spaţiul Braşov. Cele două grupări tactice — Vest şi Est —,care structurează dispozitivul său primesc misiuni stricte de pază şi securitate a liniei de demarcaţie româno-ungară. Detaşamente speciale barează direcţiile întorsura Buzăului—Teliu, Timiş—Dîrste şi Tărlungeni—Bratocea pentru a interzice inamicului să refuleze din Muntenia în depresiunea Bîrsei. 

29 august 1944

Ora 9:30, Dobolii de Jos (jud. Braşov, azi Covasna). Regimentul 30 dorobanţi, partea sedentară, atacînd în direcţia oraşului Sf. Gheorghe, eliberează Dobolii de Jos. 

Ora 20:10. Braşov. Pentru „închiderea“ defileelor din zonă, Corpul de munte plasează în dispozitiv de luptă : la Dîrste, Detaşamentul de construcţii, plus 2 tunuri anticar pentru defileul Timiş ; la est de Satulung, o companie din Centrul deinstrucţie artilerie antiaeriană şi un detaşament de 30 muncitori înarmaţi pentru defileul Bratocea ; la cotul şoselei Valea Juvelei, o companie din Şcoala de ofiţeri infanterie, pentru defileul Bran. 

30 august 1944

Ora 15:00, Braşov. Trupe ale Corpului demunte atacă în direcţia Ormeniş—Aita Seacă, pentru a degaja calea ferată Braşov—Sighişoara în zona Măeruş—Augustin şi în direcţia Sf. Gheorghe, pentru a elibera oraşul.  Această acţiune ofensivă consemnează, prin succesul ei (ora 17), eliberarea primelor fîşii de pămînt (satul Vîlcele) din teritoriul românesc cotropit de horthyşti. In telegrama comandantului Corpului de munte, adresată M.St.M., se arată : „Astăzi, 30 august, data cînd se împlinesc patru ani de la cedarea primelor oraşe din Ardealul de Nord, în sectorul Braşov s-a trecut graniţa (linia de demarcaţie româno-ungară impusă prin Dictatul dela Viena — n.n.) şi prin lupte s-a ocupat primul obiectiv“. 

31 august 1944

Ora 2:30, Braşov. Coloanele duşmane care încearcă să pătrundă în Transilvania prin pasul Bratocea sunt oprite prin lupte de unităţile române. 

In cursul zilei. Braşov. Unităţi ale Corpului de munte cuceresc satele Ilieni şi Bicfalăuşi resping contraatacul inamic în zona Ilieni. La Teliu este blocată o coloană moto germană care intenţiona să pătrundă în depresiunea Birsei ; la Chichiş este respins, după o luptă de circa o oră, un atac inamic cu blindate. La Dobolii de Jos eşuează încercările duşmane de reocupare a satului. 

Intr-un timp foarte scurt, în intervalul marcat de zilele de 23 şi 31 august, insurecţia a ieşit pretutindeni victorioasă, forţele armate, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, cu grupurile de cetăţeni înarmaţi organizate spontan, practic întregul popor, au obţinut o strălucită biruinţă. Armata română a acţionat, în aceste lupte, cu 37 divizii operative şi de instrucţie, precum şi cu alte unităţi şi formaţiuni, totalizînd un efectiv de 466.357 militari :armata de uscat — 382 222 ; aeronautica (aviaţia şi artileria antiaeriană) —73 667 ; marina — 9 468. 

In cele opt zile de crîncene încleştări, forţele româneşti au eliberat părţile centrale şi sudice ale ţării, totalizînd o suprafaţă de 150 000 km p. Au fost scoşi din luptă 61 503 militari ai Wehrmachtului, 5 048 morţi (doar cei identificaţi de partea română) şi 56 455 prizonieri, între care 14 generali şi 1 421 ofiţeri (preluaţi ulterior de comandamentele sovietice), ceea ce reprezenta echivalentul numeric a 6 divizii ; totodată, s-au capturat mari cantităţi de armament şi tehnică de luptă (între care 222 avioane intacte şi 438 nave, alte 60 avioane şi 60 nave fiind distruse). 

Pentru cauza libertăţii patriei şi-au jertfit viaţa 8 586 ostaşi români. Prin implicaţiile sale de ordin militar-strategic, insurecţia română a contribuit în mod decisiv la prăbuşirea apărării naziste în Balcani şi a deschis, în acelaşi timp, o direcţie de importanţă majoră în ofensiva declanşată contra celui de-al III-lea Reich , calea Dunării. Angajarea României, cu întreg potenţialul său militar şi economic, în bătălia împotriva Germaniei hitleriste a însemnat o întărire substanţială a forţelor Naţiunilor Unite în defavoarea coaliţiei statelor fasciste, ce s-a repercutat în scurtarea duratei războiului în Europa.

Sursa info: Anale de Istorie, 1989 (Anul 35, nr. 1-5)1989 / nr. 4 / Digiteca Arcanum