20 mai 1971 - Vizita de stat la Brasov a presedintelui Republicii Federale Germane si a presedintelui Romaniei

Coloana oficiala pe Calea Bucuresti.

Preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann, împreună cu soţiile, au vizitat, in 20 mai 1971, municipiul Braşov. Cei doi şefi de state au fost însoţiţi din partea română de Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, iar din partea R.F. a Germaniei, de Walter Scheel, vicecancelar, ministrul federal al afacerilor externe, şi de celelalte persoane oficiale din suita preşedintelui R.F. a Germaniei. La intrarea în oraşul Braşov, cei doi şefi de state au fost salutaţi de Constantin Drăgan, preşedintele Consiliului popular judeţean, Constantin Cîrţînă, primarul municipiului Braşov, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale, numeroşi cetăţeni. Un grup de tinere, îmbrăcate în pitoreşti costume din Ţara Birsei, au oferit flori. 

Cei doi preşedinti au vizitat apoi cunoscuta uzină de autocamioane „Steagul roşu". In faţa unei machete, oaspeţilor li s-a prezintat o serie de date în legătură cu profilul unităţii şi cu cele mai noi realizări ale constructorilor de autocamioane, cu preocupările colectivului uzinei privind diversificarea fabricaţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. S-au vizitat principalele secţii de fabricaţie — secţia de construcţii de motoare, de punţi şi de asamblaj general. De-a lungul cincinalului recent încheiat, arată gazdele, uzina şi-a dublat producţia şi şi-a diversificat considerabil produsele în funcţie de necesităţile beneficiarilor interni şi externi , autocamioanele purtînd marca uzinelor braşovene ajung în prezent în 16 ţări ale lumii. Pînă la sfîrşitul actualului cincinal, pe porţile uzinei vor ieşi anual circa 40 000 de autocamioane, din care, începînd cu 1972, o bună parte vor fi camioane înzestrate cu motoare Diesel.

Constructorii de autocamioane asimilau atunci în fabricaţie, după o licenţă M.A.N., un nou tip de autocamion de 12 tone. Preşedintele Gustav Heinemann se interesează de ritmul de asimilare a acestui nou autocamion. Produsele realizate la „Steagul roşu" au putut fi văzute şi cercetate îndeaproape de

oaspeţi în incinta uzinei unde era expus un număr însemnat de camioane de diferite capacităţi şi tipuri constructive. A atras atenţia îndeosebi camionul greu cu triplă tracţiune. Preşedintele R.F. a Germaniei, Gustav Heinemann, urcînd în cabina unui asemenea autovehicul de transport, a făcut o probă de pornire şi oprire a motorului. La încheierea vizitei, directorul general al centralei, Gheorghe Trică, a înmînat oaspeţilor germani albume înmănunchind imagini din evoluţia uzinei, precum şi două machete ale unor tipuri de autocamioane fabricate aici. Preşedintele Heinemann, la rîndul său, a oferit în dar clubului uzinei, o combină muzicală şi a urat muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, tuturor salariaţilor de la „Steagul roşu" sănătate şi noi succese în activitatea lor. 

De la Uzina de autocamioane, oaspeţii s-au îndreaptat într-o maşină deschisă, spre centrul municipiului. Coloana de maşini a străbătut artere principale ale Braşovului, de-a lungul cărora au venit să-i salute pe oaspeţi mii de cetăţeni. S-a aplaudat, s-au fluturat steguleţe. Obiectivul vizitei în oraş l-a constituit remarcabilul monument de artă medievală transilvăneană, Biserica Neagră. Oaspeţii au asistat la un scurt concert de orgă. 

Coloana oficiala in zona Hidromecanica

Spre amiază cei doi şefi de state şi persoanele oficiale care i-au însoţit în vizita prin municipiul Braşov s-au îndreptat spre staţiunea turistică Poiana Braşov. Cetăţeni şi turişti străini aflaţi la odihnă salută pe oaspeţi In saloanele restaurantului Sporturilor, preşedintele Consiliului popular judeţean, Constantin Dragan, şi soţia sa, au oferit un dejun în onoarea inaltilor oaspeti. Au luat parte personalităţile române şi vest-germane care i-au însoţit pe cei doi şefi de state, reprezentanţi ai organelor judeţene de stat. In timpul dejunului preşedintele Consiliului popular judeţean şi preşedintele Republicii Federale a Germaniei au rostit toasturi. 

După dejun, preşedintii au răspuns la întrebări ale unor ziarişti vest-germani. 

ÎNTREBARE adresată preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU : Domnule preşedinte, România a fost, alături de Uniunea Sovietică, prima ţară socialistă care a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Federală a Germaniei. Aţi putea să ne enumeraţi citeva aspecte, pozitive şi negative, care au rezultat din dezvoltarea ulterioară? 

RĂSPUNS: România a pornit de la faptul că în lumea de astăzi trebuie recunoscute realităţile, că este necesar ca între statele cu orînduiri sociale diferite să existe relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate; de aceea a considerat că este necesar să stabilească relaţii diplomatice cu Republica Federală a Germaniei, întreţinînd, cu mult înainte, relaţii cu Republica Democrată Germană. Din punct de vedere al relaţiilor bilaterale rezultatele sunt în general pozitive, deşi n-aş putea spune că nu mai este loc pentru o dezvoltare în continuare — şi sper că se va realiza aceasta — în domeniile cooperării economice, tehnico-ştiinţifice între România şi Republica Federală a Germaniei. De asemenea, consider că relaţiile dintre România şi ţara dumneavoastră au contribuit la procesul de destindere în Europa şi de normalizare a relaţiilor între statele continentului. Este adevărat că mai sunt încă probleme nesoluţionate, că mai trebuie parcurs un drum încă lung pe calea unei normalizări depline şi a înfăptuirii securităţii europene. Apreciez însă că relaţiile dintre ţările noastre şi colaborarea în continuare vor contribui la realizarea acestor obiective. 

ÎNTREBARE:  Domnule preşedinte, experienţa românilor cu nemţii in acest secol a fost amară de două ori. Ce poziţie adoptă populaţia română faţă de nemţi? 

RĂSPUNS :  Nu aş putea vorbi de o experienţă amară între români şi nemţi, ci de o experienţă amară între România şi imperialismul german, între România şi fascismul german. De aceea, consider că militînd în direcţia unei colaborări rodnice, acţionînd pentru a împiedica reînvierea fascismului, mergînd pe calea democratizării vieţii popoarelor noastre, asigurăm perspectivele unor relaţii bune. In general, consider că împreună cu toate popoarele europene cele două state germane trebuie să contribuie activ la înfăptuirea securităţii şi la instaurarea pe continentul nostru a unui climat care să excludă definitiv folosirea forţei în relaţiile dintre state. 

ÎNTREBARE: De secole, domnule preşedinte, trăieşte în România şi populaţie de origine germană. Ce rol are ea in România? 

RĂSPUNS :  Este adevărat că, de-a lungul secolelor, împreună cu românii, cu maghiarii, populaţia germană a contribuit la realizarea a tot ceea ce s-a înfăptuit în această ţară, iar în anii construcţiei socialiste trebuie să spun că populaţia germană, la fel ca şi românii, ca şi maghiarii, şi-a adus contribuţia deosebit de activă la tot ceea ce am înfăptuit. Populaţia germană, la fel ca toţi cetăţenii patriei, se bucură de aceleaşi drepturi şi, fără îndoială, are şi aceleaşi obligaţii, are aceeaşi perspectivă — perspectiva unei vieţi libere, independente, fericite. 

ÎNTREBARE: Domnule preşedinte, domnul preşedinte federal v-a invitat să vizitaţi Republica Federală a Germaniei. Ce aţi dorisă vedeţi in mod deosebit? 

RĂSPUNS: Am acceptat cu plăcere invitaţia domnului preşedinte Heinemann. Nu aş dori să anticipez, deoarece am încredere că, preşedintele Heinemann va organiza un program interesant, care va fi o continuare a programului pe care sper că l-am făcut plăcut pentru preşedintele Heinemann. Ceea ce aş dori este ca şi vizita mea, ca şi vizita preşedintelui Heinemann, să contribuie la dezvoltarea relaţiilor dintre statele noastre în toate domeniile de activitate, la cauza securităţii în Europa şi a păcii. 

Preşedintele Gustav Heinemann:  Asupra unui punct din program, după cîte îmi amintesc, am căzut de acord — şi anume o călătorie pe Valea Rinului. 

Preşedintele Nicolae Ceauşescu: De acord. 

ÎNTREBARE adresată preşedintelui GUSTAV HEINEMANN: Vizitele oficiale nu se epuizează numai în forme protocolare; ele trebuie să aibă o însemnătate şi pentru cetăţeanul de rînd. Ce importanţă atribuiţi vizitei dumneavoastră în România pentru populaţia celor două ţări? 

RĂSPUNS: Vizitele oficiale creează pentru aşa-zisul cetăţean de rînd o posibilitate mai mare de a auzi şi a afla ceva despre cealaltă ţară. In Republica Federală a Germaniei, ziarele, posturile de radio şi televiziune sunt pline nu numai cu ştiri, ci şi cu relatări despre România, despre condiţiile şi interesele sale. In acelaşi timp, în România se aude, cel puţin în aceste zile, înainte şi după vizita noastră, mult mai mult despre Germania decit în mod obişnuit, ceea ce în sine este bine. Cred, de altfel, că este în orice caz bine atunci cînd la nivelul politic cel mai înalt sunt iniţiaţi paşi, că atunci cînd vreau să stabilesc un contact trebuie să vorbesc. Rezultatul acestor întîlniri este că oameni de răspundere din ambele ţări se cunosc personal, îşi împărtăşesc nemijlocit părerile, îşi expun modul cum privesc interesele lor şi ce anume concluzii se pot trage din toate, acestea. Aţi auzit, tocmai de la domnul preşedinte Ceauşescu, că drumul spre o Europă bună va fi încă un drum lung; apreciem că prin această vizită a noastră au fost realizaţi câţiva paşi buni în această direcţie. 

ÎNTREBARE: Domnule preşedinte, vizita dumneavoastră in România, a fost prima vizită într-o ţară socialistă. Acesta a fost un început. Cum apreciaţi atitudinea germanilor faţă de vecinii lor din Răsărit, în legătură cu greşelile tragice din trecutul apropiat? 

RĂSPUNS:  La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial noi, în Germania ne aflam în faţa sarcinii de a căuta un drum nou, o cale a înţelegerii cu toţi vecinii noştri. Această posibilitate a fost folosită faţă de partea occidentală şi a dus la rezultate bune. Faţă de vecinii răsăriteni sîntem rămaşi în urmă. Abia în ultimii ani am început să ne orientăm şi spre vecinii răsăriteni. Nici faţă de aceştia nu putem şi nici nu vrem să cocoloşim cele întâmplate; trebuie, însă, să ne străduim în comun să depăşim trecutul şi, în ciuda tuturor celor întîmplate, să găsim o cale comună spre viitor. Aceasta, trebuie să fie stimulată şi de vizita noastră în România. 

ÎNTREBARE: Domnule preşedinte federal, ţinînd seama de deosebirea de sisteme sociale, consideraţi că într-o bună zi am putea coexista cu vecinii noştri din Răsărit la fel de armonios şi normal ca şi cu vecinii noştri occidentali, în prezent? 

RĂSPUNS: In Răsărit, cît şi în Apus, pretutindeni trăiesc oameni. Ei au grijile lor, nutresc speranţele lor. Aceasta poate lega şi uni peste tot. Bineînţeles că între Est şi Vest există marea deosebire a orînduirii de stat şi sociale. Este o deosebire, foarte importantă. Ce se poate face? Eu cred că între aceste orânduiri atît de deosebite nu poate exista altă alternativă decît o întrecere paşnică, întrecere care va arăta care dintre ele oferă soluţii mai bune în perspectivă. Aşadar, să depunem eforturi. 

ÎNTREBARE:  Domnule preşedinte, ce v-a impresionat cel mai mult în România? 

RĂSPUNS: Cel mai mult m-au impresionat, într-adevăr, amabilitatea voioasă, comunicativitatea degajată a oamenilor cu noi, germanii, care sîntem în acest moment oaspeţi aici. 

In cursul zilei, soţia preşedintelui Republicii Federale a Germaniei, Hilda Heinemann, împreună cu soţia preşedintelui Consiliului de Stat, Elena Ceauşescu, au vizitat Muzeul istoric din Şcheii Braşovului, al cărui fond reprezintă un valoros tezaur al tradiţiilor culturale româneşti străvechi. Directorul Complexului muzeal, prof. dr. Emil Micu, a prezentat exponatele muzeului: tipărituri, obiecte de artă, documente care atestă strînsele relaţii politice, comerciale şi culturale care au existat între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească de-a lungul veacurilor. 

In cursul după-amiezii, cei doi sefi de stat şi celelalte oficialităţi române şi vest-germane care i-au însoţit în vizita în municipiul Braşov s-au înapoiat cu un elicopter special la Bucureşti.

Sursa info si foto: Drum Nou, ed. 21 mai 1971 / Digiteca Arcanum