 |
| Vedere dinspre Gara CFR catre ansamblul de locuinte |
Sistematizarea acestei zone a oraşului Braşov a fost determinată de
dezafectarea vechiului complex feroviar şi construirea unei noi clădiri C.F. de călători cu toate instalaţiile aferente. S-a eliberat astfel o întinsă suprafaţă de teren, oferindu-se condiţii optime pentru sistematizarea Pieţei Gării noi Braşov. Teritoriul sistematizat constituie
prima etapă a viitorului cartier al gării noi Braşov şi este cuprins între noua clădire de călători şi artera de legătură a zonelor industriale. Studiul de sistematizare şi-a propus :
— organizarea pieţei de circulaţie în faţa noii clădiri C.F.R. de călători;
— organizarea cadrului arhitectural al Pieţei Gării noi Braşov. In organizarea circulaţiei s-a luat în considerare schiţa de sistematizare care prevede :
— o arteră majoră de circulaţie necesară unei legături directe între zona de sud-est a oraşului şi zona de nordvest ;
— un bulevard frontal care să lege noua clădire C.F. cu centrul de cartier şi artera majoră de penetrare în oraş din direcţia sud-est şi nord-vest.
Circulaţia a fost organizată în funcţie de fluxurile de călători şi structura organizatorică a complexului C.F. Piaţa principală a fost dimensionată în funcţie de capacitatea maximă a gării.
Principiul de funcţionare a pieţei se bazează pe utilizarea spaţiului din faţa gării pentru transportul organizat al călătorilor (transport în comun cu troleibuze şi autotaxiuri). Forma simetrică a pieţei este rezultatul repartizării judicioase a mijloacelor de transport în comun. Turismele au acces la un peron separat situat în faţa intrării principale, cu o desfăşurare de cca 70 m, izolîndu-le astfel de fluxul troleibuzelor. Transportul în comun este rezolvat prin staţii de troleibuze separate situate de o parte şi alta a alveolei pentru turisme. Cele două fronturi cu staţii pentru troleibuze, avînd fiecare o desfăşurare de cca 60 m, au fost dimensionate pentru un număr de 10 troleibuze simultan, cu posibilităţi pentru staţionarea troleibuzelor de rezervă pe timpul aglomeraţiilor. Accesul în piaţa principală se face prin două puncte care formează artera de acces la gară (intersecţii în T) eliminîndu-se astfel stopul.
Piaţa I.R.T.A. a fost organizată în vederea deservirii localităţilor ce nu au acces la C.F. Ea a fost amplasată în partea dreaptă a clădirii C.F. de călători şi dimensionată pentru a asigura plecarea simultană a 5 autobuze. Accesul la această piaţă se prevede comun cu cel pentru mesagerii şi poştă. Piaţa poştei şi mesageriilor a fost dimensionată în funcţie de rampele proiectate pentru încărcarea şi descărcarea coletelor şi poştei. Piaţa O.N.T. şi a oficialităţilor, încă neexecutată, a fost dimensionată în funcţie de necesitățile turistice în continuă dezvoltare. Ea va fi utilizată în cadrul excursiilor organizate, evitînd astfel aglomerarea pieței principale.
Pentru întreg ansamblul de pieţe s-a avut în vedere ca circulaţia pietonilor să fie organizată perimetral. Organizarea cadrului arhitectural al frontului construit a avut în vedere punerea în valoare a noii clădiri C.F. de călători şi în acelaşi timp evidenţierea peisajului montan, element dominant al oraşului. încadrarea pieţei pe latura dinspre sud s-a marcat prin
cinci blocuri lamă cu P + 7—8 niveluri şi un bloc cu P + 12 niveluri — principalul element dominant al pieţei. S-a imprimat astfel un aspect aerat întregului ansamblu. Fundalul pe care se proiectează aceste blocuri este constituit dintr-un ecran cu construcţii cu P + 4 niveluri, astfel compus încît să nu obtureze panorama munţilor.
Construcţia noului ansamblu de locuinţe a început în anul 1963, realizîndu-se ansamblul pieţelor de circulaţie precum şi cca
1 000 apartamente în 14 blocuri ce formează cadrul arhitectural al pieţei. Pentru blocurile de locuinţe s-au adaptat schemele unor proiecte directive.
Plastica faţadelor a fost realizată în funcţie de condiţiile climatice şi estetice, utilizîndu-se placaje ceramice smălţuite, terasii, travertin etc. O cromatică adecvată imprimă întregului cadru arhitectural prospeţime şi prestanţă. Sistemele constructive adoptate sînt industrializate: cofraje glisante şi panouri mari prefabricate. Aleile interioare pentru pietoni şi semicarosabile asigură acces direct la fiecare construcţie, precum şi legături uşoare cu unităţile de deservire. Spaţiile libere plantate au fost prevăzute în zonele centrale.
O importantă zonă gazonată, spre nord, este destinată unui viitor heliport (!?). Ansamblul realizat se încadrează în aspectul general al oraşului, promovînd o sistematizare liberă într-o arhitectură contemporană specifică
Sursa foto si info: Revista "Arhitectura", 1967, nr.4/
Digiteca Arcanum
Comentarii
Trimiteți un comentariu