Cronica Spitalului Regional Brasov
 |
| Proiect al Spitalului Regional Brasov. Concept din anul 2021, din Studiul de Fezabilitate. |
Ideea construirii unor spitale regionale moderne in România a fost rostogolită de toate guvernele incă din 2005. Niciunul nu a reușit să pună măcar o cărămidă, deși Uniunea Europeană a alocat un miliard de euro României. Finanțarea urma să fie acordată pe exercițiul financiar european ce urma a se termina în 2027. Jumătate din sumă ar fi trebuit cheltuită până în 2021, însă autoritățile române nu au finalizat nici măcar proiectele tehnice.
Ideea unităților spitalicești regionale apare prima dată în 2005, într-un pachet pentru reforma în domeniul sănătății. Era un set de acte normative pe care guvernul de atunci, condus de Călin Popescu Tăriceanu, și-l asuma.Ministrul Sănătății de la acel moment, Eugen Nicolăescu, declara că vor fi construite opt spitale regionale, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare a României. Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara, Galați și Târgu-Mureș erau orașele în care guvernul promiteau că va ridica spitale noi.
Unitățile sanitare urmau să se ocupe de cazurile de urgență care nu pot fi soluționate de cele județene. Eugen Nicolăescu declara că o astfel de unitate urma să aibă cele mai bune dotări posibile și un sistem nou de ambulanță.
Guvernele succedate după 2005 au schimbat mereu planurile. Între 2015 și 2016, premierul Dacian Cioloș insistă ca finanțarea acestor spitale să se obțină de la Bruxelles. Comisia Europeană a alocat în 2016 peste un miliard de euro pentru realizarea a trei spitale intitulate ca „regionale”.
În 2016, guvernarea este preluată de PSD, iar guvernele acestui partid anunță că din cele opt spitale regionale rămân doar trei, a căror realizare este coordonată de Ministerul Sănătății. Cele trei unități ar fi urmat să fie realizate în Iași, Craiova și Cluj-Napoca, prin Ministerul Sănătății, cu finanțarea europeană obținută anterior.
Între 2019 și 2021, miniștrii Sănătății preiau ideea celor trei spitalele regionale și aprobă realizarea de studii de fezabilitate și de oportunitate. Conform indicatorilor tehnico-economici aprobați prin Hotărârile Guvernului, investitiile se ridica intre 500 si 600 de milioane de euro pentru fiecare spital.
Spitalul Regional de Urgențe (SRU) Iași ar trebui să aibă 850 de paturi de spitalizare continuă, Spitalul Regional de Urgențe (SRU) din Craiova 807 paturi, iar Spitalul Regional de Urgențe (SRU) din Cluj este prevăzut cu 850 de paturi.
Despre Brașov s-a vorbit foarte putin in toată această poveste, asa că edilii brasoveni si chiar cetătenii municipiului au decis să pornească singuri un proiect pentru un spital regional la ei acasă. Iată care este istoria, in desfăsurare, a Spitalului regional de urgență Brașov.
Proiectul a eşuat din faşă. Nu s-a construit absolut nimic pe terenul alocat, iar Consiliul Judetean a renuntat definitiv la proiect după 2010, cind a incercat sa paseze proiectul Ministerului Sănătatii.
25 septembrie 2015 - Dr. Dan Grigorescu, medic chirurg angajat de peste 25 de ani în Spitalul Judeţean Braşov şi de cadru didactic universitar al Facultăţii de Medicină din Universitatea Transilvania Braşov, lansează o petitie online prin care cere autoritătilor nationale să sprijine construirea unui spital nou, chiar regional, la Brasov. In documentul lansat public medicul atrăgea atentia asupra stării improprii a sistemului spitalicesc public braşovean, care, ca infrastructură, era tributar unei concepţii încremenite în timp din 1970!
 |
| dr. Dan Grigorescu, initiatorul petitiei pentru un nou spital |
Spitalul Judeţean Braşov, care a devenit dupa anul 2000 şi spital clinic, şi spital de urgenţă, funcţiona, la rândul lui, în mai multe clădiri (5, în trecut 6), toate fiind extrem de vechi. Corpul central al Spitalului Judeţean nu a corespuns nici când i-a fost aprobată construcţia, fiind o clădire concepută pe plan naţional în anii 1970 ca spital judeţean pentru judeţe mici, cu municipii reşedinţe de judeţ mici.
 |
| Plansa cu locatiile spitalelor brasovene in anul 2015. Sursa: Noul Spital Brasov |
Medicul Dan Grigorescu lansa către brasoveni mesajul de a-si uni forţele pentru a cere clar, răspicat, imperios, puternic şi necontenit guvernanţilor locali şi naţionali să aloce cu prioritate fondurile necesare pentru înălţarea unui Nou Spital al Braşovului, corect dimensionat si structurat corespunzător. Cetăţenii Braşovului (indiferent de religie sau simpatie politică) erau chemati să semneze petiţia adresată Guvernului României, fie că erau cadre medicale sau nu, fie că erau (încă) sănătoşi sau bolnavi, fie că erau conduşi sau conducători, fie că erau săraci sau bogaţi, fie că mai locuiau încă în Braşov sau luaseră drumul pribegiei prin lumea largă!
Petitia a adunat peste 5000 de semnături.
23 noiembrie 2015 - 66 de personalităţi din Braşov, medici, asistenţi medicali, ziarişti, scriitori, profesori, chiar şi cosmonautul Dorin Prunariu, au semnat actul de înfiinţare a Asociaţiei „Noul Spital al Braşovului”. Totul a pornit de fapt de la petiţia pentru construirea unei noi unităţi sanitare la Braşov, iniţiată de doctorul Dan Grigorescu, care, practic, a reuşit să coalizeze societatea civilă în jurul acestei idei.
Scopul Asociaţiei este acela de a apăra şi promova drepturile locuitorilor din Braşov, în special în privinţa asigurării unei asistenţe medicale publice de urgenţă la un nivel corespunzător necesităţilor contemporane, prin obţinerea fondurilor guvernamentale necesare construirii unui spital public clinic de urgenţă cu caracter regional în municipiul Braşov. Iar acest spital să fie unul monopavilionar, având în vedere că acum Spitalul Judeţean de Urgenţă este împărţit în bucăţi prin oraş.
„Sunt braşovean, am crescut în Braşov, am avut nevoie de asistenţă medicală, părinţii mei au trăit - mama mea mai trăieşte - şi au avut nevoie permanent de asistenţă medicală, mai ales în ultimii ani. Am fost dezamăgit de condiţiile în care se asigură aceasta. Desigur, oamenii sunt profesionişti, doritori de a face treabă. Echiparea actualului Spital Judeţean însă este îndoielnică. Nu este nici pe departe la nivelul altor spitale din ţară. Doresc nu doar pentru părinţii mei, ci pentru braşoveni să beneficieze de condiţii bune de îngrijire medicală. Acum trebuie să alergi dintr-o clădire în alta, dintr-o parte în alta, dacă vrei să faci nişte analize, investigaţii este destul de dificil. Eu sunt convins că Braşovul trebuie să beneficieze de o structură medicală mult mai competitivă”, a explicat Dumitru Prunariu iniţiativa de a susţine acest demers.
„Sunt unul dintre cei mai vechi angajaţi ai acestui spital, lucrez de 34 de ani şi sunt foarte mândru de ce am reuşit să facem până acum, dar nu se mai poate aşa. Avem nevoie de un nou spital”, a punctat medicul Mircea Radu, şeful Secţiei de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean.
„Braşovul are ambiţii de oraş european, de oraş normal. Din păcate există o zonă care este în urmă şi aceasta este infrastructura şi chiar infrastructura medicală, exact locul în care ar trebui să ne recăpătăm siguranţa de sine şi demnitatea atunci când suntem mai vulnerabili, când suntem bolnavi. Cred că este vital pentru sănătatea socială şi pentru sănătatea vieţii de zi cu zi existenţa unui spital mare în care să ştii că oricine, oricând poate fi tratat de orice”, a precizat conf.univ.dr. Adrian Lăcătuş, decan Facultatea de Litere.
Dan Grigorescu, a precizat că Asociatia va trimite o scrisoare deschisă ministrului Sănătăţii, pentru a-i prezenta argumentele pentru care Guvernul să ia decizia construirii unui spital nou la Brasov. "Acum nu mai este proiectul meu, ci al tuturor membrilor fondatori şi vom lupta pentru a avea spital nou la Braşov", a spus dr. Dan Grigorescu.
Membri Fondatori ai Asociaţiei "Noul Spital al Braşovului" (ANSB)
1. Grigorescu Ovidiu Dan, şef chirurgie plastică, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov
2. Andrei Laurenţia Doina, medic primar boli interne, medic-şef al secţiei de Boli interne din SCJU Braşov
3. Badea Cristian, medic primar chirurg, ex-comandant al Spitalului Militar Braşov
4. Balogh Csaba Dionisie, economist, director de vânzări
5. Balint Ciprian Sebastian, preot al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov
6. Barbu Vasile, preşedinte Asociaţia de Protecţie a Pacienţilor
7. Benga Dănuţ-Gheorghe, protopop al Braşovului
8. Bercaru Flavia, studentă anul VI la Facultatea de Medicină Braşov
9. Bobescu Elena, medic primar cardiologie şi medicină internă, medic şef secţie clinică Cardiologie
10. Burducea Antoniu, medic primar cardiolog, 25 de ani - medic şef al secţiei de Cardiologie din SCJU Braşov
11. Cardiş Mihaela, cadru didactic asociat la Facultatea de Medicină, specializarea Asistenţă Medicală
12. Cârstea Maria, medic primar radiolog, şef secţie Radiologie şi Imagistică Medicală din SCJU Braşov
13. Cenuşă Ioan Horaţiu, manager Hiperdia Braşov
14. Chirciu Ionel, asistent-şef departamentul de Imagistică SCJU Braşov
15. Corâiu Claudiu Gabriel, medic rezident - SCJU Braşov
16. Cucu Alexandru Alin, medic primar
17. Czelny Daniela Eugenia, licenţiată în balneo-fizico-kinetoterapie şi recuperare
18. Deak Andrei, medic primar radiologie şi imagistică medicală
19. Dencescu Mihai Sorin, Preşedinte ANAT - regiunea Centru
20. Dumitrescu Mălina Ioana, membru fondator şi preşedinte Asociaţia Naţională de Îngrijiri Paliative
21. Enache Lenuţa, educatoare, director Grădiniţa 25 - Martinică, Braşov
22. Fărcăşanu Emil, schior de performanţă
23. Fercală Elena, asistentă şefă şi director de îngrijiri în SCJU Braşov
24. Fîrtea Magdolna Ilona, asistent medical A.T.I. SCJU Braşov
25. Ganea Mihaela, economist
26. Gârlonţa Florin, preot
27. Gheorghe Mihaela Ligia, medic primar ATI-30 de ani
28. Gliga Flaviu Narcis, medic primar obsetrică-ginecologie, fost director al Maternităţii Braşov
29. Gulea Sever Ioan, student anul VI Medicină, blogger
30. Haideţ Costinela, învăţător Liceul „Johannes Honterus”
31. Iacovache Ileana, medic primar ATI Spitalul Clinic O.G. Braşov
32. Ionescu Galaţi Florin, artist de stat, solist concertist al Filarmonicii „Gh. Dima” Braşov şi al Filarmonicii „Moldova” Botoşani
33. Laurenţiu Radu Vlad, master în recuperare (BFKT)
34. Lăcătuş Adrian, filolog, decan al Facultăţii de Litere Braşov
35. Leonte Marius, asistent medical în SCJU Braşov, vicepreşedinte al OAMGMR Braşov
36. Lesenciuc Adrian, cadru didactic universitar, preşedinte al Senatului Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă, Braşov,
37. Maftei Gheorghe, manager în domeniul comunicaţiilor şi mass-media
38. Marchean Horia, student anul V Facultatea de Medicină Braşov
39. Mateescu Maria Cristina, studentă anul IV Facultatea de Medicină Braşov
40. Miclăuş Steliana Roxana, medic primar recuperare medicală, medicină, fizică, balneoclimatologie, şef lucrări (Dr.) la Facultatea de Medicină
41. Mircea Radu, medic primar neurochirurg, doctor în ştiinţe medicale, şef secţie SCJU Braşov
42. Moraru Adrian Gabriel, medic primar gastroenterolog, preşedinte al Consiliului Judeţean al Medicilor Braşov (2 mandate + 1 vice)
43. Moraru Floricica, medic primar medicină generală,
44. Muntean Doru Ioan, filolog, scriitor, publicist, editor, preşedinte al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor şi membru în Consiliul Scriitorilor din România (2001-2013)
45. Muntean Gheorghe Viorel, angajat al Spitalului Judeţean, ghid turistic, instructor de ski
46. Neagu Cătălin, avocat, membru al Baroului Braşov
47. Pescaru Onelia Nicoleta, jurnalist, lector univ. dr. asociat al Facultăţii de Psihologie Braşov
48. Popa Felicia, filolog, jurnalist, preşedinte al Consiliului de onoare al Braşovului
49. Popescu Ileana Magdalena, asistent medical instrumentar Bloc operator SCJU Braşov
50. Prunariu Dumitru Dorin, Inginer aeronautic, diplomat cu rang de ambasador, general-maior de aviaţie, membru fondator al ASE (Asociaţia Exploratorilor Spaţiului Cosmic)
51. Punkosti Lidia Sanda, asistent-şef chirurgie plastică
52. Roman Liliana Margareta, medic-şef secţie oncologie SCJU Braşov
53. Roth Toma Tiberiu, dezvoltator al Clinicii Hiperdia
54. Sebeşian Roxana
55. Secelean Florin Liviu, angajat al SCJU Braşov ca jurist
56. Stelea Rareş, inginer de aparatură medicală SCJU Braşov
57. Şaramet Dorin Sebastian, director al unei multinaţionale medii
58. Taus Gelu Liviu, preot
59. Tecar Manuela, medic, nutriţionist la Centrul Fericirii din Braşov, membră a Asociaţiei Soroptimist Braşov
60. Tecău Corneliu Marius, medic primar A.T.I.
61. Vaidahazan Radu, medic rezistent - SCJU Braşov
62. Vecerdi Cristina Agnes, medic-şef UPU SCJU Braşov, recent decorat
Membrii Asociaţi
1. Ciurea Alexandru Vlad, medic primar neurochirurg, prof. univ. dr. membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, preşedinte de onoare al SRN
2. Gliga Luminiţa, artist plastic
3. Pepene Nicolae, istoric, manager al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, redactor al dosarului de cadidatură „Braşov-Capitala Europeană a Culturii”
4. Rădoi Mariana, profesor universitar dr. al Facultăţii de Medicină Braşov, pensionar
27 noiembrie 2015 - Asociaţia Noul Spital al Braşovului trimite o Scrisoare deschisă Ministrului Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, căruia i se cere să includă si Brasovul pe lista oraselor in care se vor construi spitale regionale. Fostul Ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu anuntase demararea construcției cu finanțare europeană a trei spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj-Napoca. Dr. Dan Grigorescu afirmă in scrisoare că decizia luată la Ministerul Sănătății și asumată de Nicolae Bănicioiu este una politică, profund abuzivă și incorectă conceptual, în lipsa oricărei dezbateri publice, în lipsa oricăror argumente puse la dispoziția opiniei publice.
"Craiova beneficiază de o mega-structură (identică cu cea de la Constanța), care, spațial, este de circa 6 ori mai mare decât a „spitalului-cămin de nefamiliști” de la Brașov și care poate fi adusă la standarde de spital regional prin utilizarea de fonduri europene pe proiecte de renovare și dotare. Brașovul are nevoie de o structură corespunzătoare, construită de la zero, care nu se poate finanța decât în varianta fondurilor structurale europene prinse în buget pe Programul Operațional Regional de care vor beneficia, pe bună dreptate și Iașiul, și Clujul", spune in Scrisoare dr. Dan Grigorescu.
"Noi, brașovenii (pacienți și cadre medicale) nu mai suntem de acord să nu mai fim parte a procesului de analiză în luarea deciziei strategice de construire a celor trei noi spitale regionale de urgență, noi, cei direct interesați în asigurarea unei asistențe spitalicești publice decente, de care nu am avut și nu avem parte de atât de mulți ani! Nu mai suntem de acord ca, din nou, în afara oricăror argumente sustenabile, să fim dați la o parte în singurul moment istoric de după 1990, acela al construirii primelor spitale publice de referință în România postdecembristă" se mai spune in Scrisoarea deschisa.
Asociatia ii solicita ministrului să vină in vizită la Brașov pentru a se convinge că si Brasovul merită un spital regional, care ar putea fi construit odată cu cele de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca.
1 martie 2016 - Asociaţia Noul Spital al Braşovului vrea îi consulte pe braşoveni, printr-un referendum local, cu privire la construirea unei noi unităţi spitaliceşti în municipiu sau în imediata proximitate, care să aibă rang regional. Adunarea Generală a ANSB, care a avut loc pe 1 martie 2016, a decis în unanimitate susţinerea unui astfel de demers, „pentru stabilirea modului strategic de utilizare a resurselor comunităţii în zona asigurării asistenţei medicale de urgenţă în sistemul de spital”.
Membrii Comitetului Director al ANSB au studiat legislaţia specifică şi au aflat că referendumul local se poate face fie cu sprijinul primarului municipiului sau al preşedintelui de Consiliu Judeţean (dacă va fi la nivelul judeţului), care au atribuţia de a promova demersul, fie cu susţinerea unei treimi din consilierii locali. Potrivit dr. Dan Grigorescu, întrebarea referendumului local consultativ, la care cetăţenii puteau răspunde cu DA sau NU ar fi fost următoarea: „Doriţi ca resursele comunităţii din următorii ani să fie utilizate pentru construirea unui nou spital modern public, clinic, de urgenţă, cu rang regional, în loc să se folosească pentru extinderi/renovări ale actualelor clădiri ale spitalelor din Braşov?”.
Dr. Grigorescu considera că „referendumul local poate avea un rol de presiune a societăţii civile pe factorii politici care vor fi la putere după alegeri. Ne dorim ca Braşovul să fie luat în serios pentru o astfel de investiţie, având în vedere că până acum acest lucru nu s-a întâmplat”.
Pina la urmă, referendumul nu a fost organizat.
18 martie 2016 - Intr-o conferintă de presă, senatorul Viorel Chiriac a oferit o explicaţie pentru faptul că Braşovul nu a fost inclus pe lista localităţilor pentru care nu s-a cerut finanţare europeană în vederea construirii unui spital regional, preferate fiind, printre altele, localităţile Iaşi sau Craiova. „În urmă cu mai mult timp, a fost realizată o «hartă a sănătăţii». A contat criteriul demografic. S-a apreciat că Spitalul Clinic Judeţean de la Braşov face faţă cererii din zonă, mai ales că aici funcţionează şi alte unităţi, precum Maternitatea sau Spitalul Clinic de Copii. De asemenea, a fost luat în considerare faptul că în apropiere sunt două localităţi în care sunt spitale bune, respectiv Sibiu şi Târgu Mureş”, a declarat Chiriac. În schimb, a mai spus el, ca număr de locuitori, judeţul Iaşi depăşeşte cu mult Braşovul, iar decizia propunerii municipiului Craiova pentru realizarea unui spital regional a fost luată ţinându-se cont de faptul că o astfel de unitate ar urma să acopere o suprafaţă foarte mare, iar numărul de beneficiari ar fi mai mare decât al celor luaţi în calcul pentru proiectul spitalului de la Braşov. (Sursa: BZB)
24 august 2016 - Autoritățile brașovene au identificat 18 hectare de teren pentru noul spital. După ce s-au vehiculat două posibile locații unde ar putea fi amenajat un nou spital al Brașovului, autoritățile brașovene au decis că amplasamentul cel mai bun pentru construcția acestuia este în zona Campusului Genius, în prelungirea Centrului de Afaceri. Această decizie a fost luată ținând cont de faptul că locația va fi interconectată la ocolitoarea Brașovului, astfel că accesul va fi facil din mai multe zone și în plus nu se mai pierde timp cu traficul din oraș. Pentru ca pe amplasament să se poată construi este necesară rezolvarea problemelor juridice legate de proprietatea terenului. Cealaltă variantă de amplasament era Stadionul Municipal, însă edilii au decis să amenajeze în această zonă o sală polivalentă.
Terenul disponibil în zona Centrului de Afaceri este de 7 ha și este proprietate a municipiului, la care se pot adăuga 11 ha, care sunt în administrarea Institutului Cartofului. „Dacă se va trece această suprafață de teren în proprietatea municipiului, am putea discuta de un proiect amplu, cu tot ce este necesar pentru o unitate sanitară la standardele actuale. Acest proiect se referă la trecerea acestei suprafețe în domeniul public al municipiului Brașov. După aceea, se poate face studiul de fezabilitate care va stabili indicatorii tehnico-economici, astfel ca să vedem pe partea de infrastructură ce înseamnă. Municipiul ca și proprietar al terenului poate face studiul de fezabilitate și investi în infrastructură. Proiectul tehnic ar urma să îl întocmească Consiliul Județean”, a explicat George Scripcaru, primarul Brașovului.
„Avem deja o localizare, avem un proiect de hotărâre de Guvern să ni se dea terenul, după care vom face studiul de fezabilitate și alte lucruri premergătoare pentru a realiza acest obiectiv. Poate Guvernul va avea un program național pentru construcția de noi spitale, cum este Programul Național de Dezvoltare Locale. Dacă avem o situație juridică certă și un studiu de fezabilitate sunt niște pași importanți în acest sens, pentru că până acum nu s-a făcut nimci concret pentru acest proiect”, a spus Adrian Veștea președintele CJ Brașov.
Iunie - Iulie 2018 - Se constituie grupuri de lucru la nivel local si central pentru construirea Spitalului Regional Braşov.
Conform Dispoziţiei de Primar nr. 1921/2018, membrii Grupului de lucru constituit pentru realizarea obiectivului de investiţie Construire Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov sunt:
- viceprimarul Laszlo Barabas;
- arhitectul-şef al Municipiului, Marilena Manolache;
- directorul executiv al Direcţiei Juridice şi de Administraţie Publică Locală, Anda Zamora;
- directorul adjunct al Direcţiei Tehnice, care gestionează departamentul de investiţii, Mihaela Gal;
- şeful Serviciului Cadastru, Georgeta Souca;
- decanul Facultăţii de Medicină, prof. univ. dr. Marius Moga;
- directorul executiv al Direcţiei de Sănătate şi Asistenţă Medicală din cadrul Consiliului Judeţean, Adelina Mihaela Vasioiu;
- un reprezentant al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, dr. Dora Ana Godra.
,,În urma discuţiilor pe care le-am avut cu prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean şi cu domnul rector Abrudan, am ales acele persoane care au expertiza necesară în realizarea unui astfel de proiect: reprezentanţi ai primăriei din domeniul tehnic, de urbanism şi juridic, coordonaţi de viceprimar, decanul Facultăţii de Medicină, directorul Direcţiei de Sănătate din Consiliu Judeţean şi un reprezentant al Consiliului Judeţean. În ultimele săptămâni am avut o serie de discuţii şi cu reprezentanţii Asociaţiei Noul Spital al Braşovului şi am stabilit modul de colaborare cu această organizaţie, care va acorda suport de specialitate echipei noastre. Pornind de la premisele pregătirii acestui proiect – persoanele implicate, suportul tuturor autorităţi publice, al organizaţiilor private şi al comunităţii – cred că acest proiect se înscrie pe un drum bun”, a declarat primarul George Scripcaru, cu privire la constituirea grupului de lucru.
Prin Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 763/2018, privind constituirea Grupului de lucru în vederea realizării obiectivului de investiţie ,,Construirea Spital Clinic Regional de Urgenţă Braşov”, s-a stabilit stabilit următoarea componenţă:
- Cristian Grasu, secretar de stat, coordonează Direcția Generală De Asistență Medicală Și Sănătate Publică și Departamentul Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale (din cadrul Ministerului Sănătăţii),
- Costin Iliuţă, director general Direcţia Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică,
- Carmen Angheluţă, consilier Direcţia Asistenţă Medicală şi Sănătate Publică,
- Marieta Bărduţ, consilier Direcţia de Management, Structuri şi Unităţi Sanitare,
- Daniela Clad, consilier Direcţia Generală, Juridică şi Resurse,
- reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică Braşov.
Conform precizărilor din acest act normativ, responsabilităţile grupului de lucru din partea Ministerului Sănătăţii sunt următoarele:
- asigură sprijin reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale, în vederea îndeplinirii obiectivului de investiţie;
- identifică, împreună cu reprezentanţi autorităţii administraţiei publice locale, mecanismele de implementare a programului de modernizare a infrastructurii spitaliceşti, în vederea accesării de fonduri pe model parteneriat public-privat;
- participă la discuţii cu finanţatori externi, în vederea stabilirii cadrului necesar îndeplinirii acestui obiectiv.
,,Acum, după ce am stabilit care sunt persoanele care vor trebui să lucreze pentru pregătirea proiectului spitalului, sper să se intre într-o linie dreaptă cu elaborarea documentaţiei necesare avizării acestui proiect. În zilele următoare, cele două grupuri de lucru, de la nivelul ministerului şi cel din partea Municipalităţii, vor avea prima întâlnire, în care va trebui să se stabilească şi responsabilităţile fiecarui membru al echipei. Cel târziu la sfârşitul săptămânii viitoare vom avea o nouă discuţie cu reprezentanţii BERD pentru a decide modul de implicare a băncii în susţinerea acestui proiect şi a putea prezenta o propunere concretă Consiliului Local. Deja BERD ne-a informat că este în discuţii avansate cu un consultant specializat în domeniul construcţiilor de spitale, pe care îl va angaja pentru a sprijini această echipă în vederea elaborării documentaţiilor necesare”, a declarat primarul George Scripcaru, in 12 iulie 2018.
7 iulie 2018 - După ce s-a constituit grupul de lucru o pentru construirea Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov, iar Asociația Noul Spital al Brașovului (ANSB) a fost omisă din lista celor implicați în proiect, lucrurile s-au schimbat, printr-un "Gentelmen’s agreement" cu primarul Braşovului.
"O dovadă de normalitate. Și de corectitudine. Domnul Primar George Scripcaru a răspuns pozitiv propunerii oficiale a Comitetului Director al asociației vizând participarea la activitățile Grupului de lucru constituit în acest scop. Printr-un «Gentlemen’s agreements» s-a căzut de acord ca ANSB (prin reprezentanți) să facă parte din Grupul de lucru alături de reprezentanții Ministerului Sănătății, ai Primăriei Brașov și ai Consiliului Județean Brașov, prin Direcția de Sănătate și Asistență Medicală", a declarat Dan Grigorescu.
Medicul brașovean a promis că "ANSB va face din acest moment toate eforturile posibile pentru a contribui la înțelegerea de către toți componenții grupului de lucru a conceptului proiectului, în așa fel încât de data aceasta, spre deosebire de momentul anilor ’70, Noul Spital să fie o structură completă și complexă, demnă de realitățile mileniului XXI".
 |
| Noiembrie 2018. Se fac pregatiri pentru racordarea la utilitati a zonei in care va fi construit spitalul. |
29 ianuarie 2019 - Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, anuntă, la Brașov, că Spitalul Regional va fi construit de primărie, iar dotarea va fi făcută de Ministerul Sănătății în parteneriat cu primăria. "Noi spunem că acest parteneriat este de bun augur, lucrurile sunt destul de avansate. Din punctul meu de vedere, Spitalul Regional Brașov este, ca și documentație, cam pe același palier cu cele trei spitale regionale care vor fi finanțate cu fonduri europene (Iași, Craiova, Cluj, n.n.). Lucrurile merg foarte repede, există dorință din partea comunității locale, iar astăzi am discutat cu domnul primar despre viitorul actualelor spitale care funcționează pe teritoriul municipiului Brașov. Este nevoie de o analiză foarte clară a nevoii de servicii medicale. Am discutat despre comasarea sau relocarea paturilor din celelalte unități medicale, sunt lucruri pe care trebuie să le discute autoritățile locale și județene, managementul acestor spitale, pentru că până la urmă este foarte important ca pacientul care în acest moment la Brașov este purtat cu ambulanța de la o locație la alta pentru investigații să aibă un singur loc unde poate fi primit, diagnosticat și tratat.(...) Din punctul meu de vedere personal, Brașovul are nevoie de paturi de recuperare. Maternitatea poate fi de sine stătătoare, în schimb celelalte spitale și secții ar trebui relocate și rediscutate, astfel încât să fie foarte bine dimensionate pentru recuperare și pentru bolnavii cronici, iar paturile pentru acuți să fie la spitalul regional", a spus ministrul Sănătății.
19 februarie 2019 - George Scripcaru, primarul Brașovului, și Susan Goeransson, Director Infrastructură Municipală și de Mediu în cadrul BERD, au semnat acordul de asistență tehnică pentru construcția Spitalului Regional Brașov, în prezența reprezentantului ministerului Sănătății, ai reprezentanților autorităților locale și județene, parlamentarilor de Brașov, europarlamentarilor și ai reprezentanților societății civile.
 |
| Susan Goeransson, BERD, si George Scripcaru, primarul Brasovului, la semnarea acordului de asistenta. |
„Am semnat astăzi nu numai acordul de asistență cu BERD, ci și contractul cu consultantul care va realiza studiul de prefezabilitate și care este de asemenea partener al BERD. Sunt experți care au mai făcut acest lucru, au experiență în proiecte similare și sunt convins că la capătul celor trei luni de zile vor veni cu date foarte solide. Aceste date vor sta la baza etapelor următoare, care vor fi finanțate în cadrul contractului de asistență cu BERD, în valoare de 2,5 milioane de euro nerambursabili, la care cofinanțarea noastră este de 250.000 de euro, adică 10% din valoare. Studiul de prefezabilitate va stabili principalele linii care vor sta la baza acestui proiect, cu toate detaliile, după care va urma etapa de elaborare a studiului de fezabilitate și a celorlalte documentații, inclusiv prezentarea soluției de finanțare și diligențele pentru găsirea partenerului privat“, a declarat primarul George Scripcaru.
Potrivit contractului de parteneriat, consultantul va realiza studiul de prefezabilitate într-un interval de trei luni, apoi vor urma etapa studiului de fezabilitate și întocmirea tuturor documentațiilor necesare licitației pentru selectarea partenerului privat care se va ocupa de construcția propriu-zisă și de administrarea complexului spitalicesc, în timp ce funcționarea părții medicale va reveni în sarcina autorităților de stat.
„Studiul a început de fapt încă de astăzi dimineață, când am semnat contractul pentru studiul de prefezabilitate. Dorim să stabilim mărimea exactă a spitalului, care sunt serviciile de care este nevoie raportat la regiune, la specificul patologiei din zonă, la tipurile de afecțiuni sau de viruși. Avem în vedere de asemenea o serie de potențiale schimbări structurale care ar putea să îmbunătățească modul în care sunt prestate serviciile de sănătate, pornind de la numărul de paturi necesare, categoriile de servicii, nevoi, astfel încât acest spital să livreze cele mai bune servicii de sănătate, adaptate la nevoile din zonă“, a spus Nasser Massoud, director general al firmei britanice Concept Realisation, care va realiza studiul de prefezabilitate pentru spital.
24 iunie 2019 - Firma Concept Realisation a prezentat Consiliului Local raportul asupra Studiului de Prefezabilitate elaborat pentru construcția Spitalului Regional Brașov, studiu care este încă o etapă importantă în proiectul construcției viitorului Spital Regional Brașov. La ședința consiliului local au participat reprezentanți ai tuturor părților implicate în aceste proiect: BERD, municipalitate, Ministerul Sănătății, Ministerul Fondurilor Europene, asociația Noul Spital Brașov, parlamentari.
„Una dintre problemele sistemului de sănătate românesc este că situația actuală nu mai corespunde cu situația de la momentul în care acesta a fost construit: speranța medie de viață se îmbunătățește, populația trăiește mai mult, bolile sunt altele și incidența cazurilor de un anumit tip va crește și mai mult în viitorii ani, ceea ce va duce la o creștere substanțială a cererii de servicii de asistență medicală specializate în cadrul sistemului de sănătate. Pe de altă parte, pacienții români sunt obișnuiți să fie internați cât mai mult timp înainte și după o operație, în timp ce sistemul medical actual păstrează doar cazurile acute în spital, în timp ce pacienții ceilalți sunt tratați în clinici sau acasă, pentru a nu bloca paturile de spital. Deoarece schimbările de acest fel necesită de obicei un timp considerabil de educație și o conștientizare a pacienților , am prezentat în planul spitalului o facilitate de servicii de urgență care include o unitate de asistență medicală primară de 24 de ore. Aceasta oferă asistență medicală primară cuprinzătoare, inclusiv intervenții chirurgicale de zi și spital hotel peste noapte. Este un concept nou în România și pentru a avea succes trebuie să ținem cont de o mulțime de factori foarte complecși, pe care i-am creionat în studiul pe care l-am efectuat și care vor fi și mai detaliați în studiul de fezabilitate“, a declarat Nasser Massoud, director general al firmei britanice Concept Realisation, consultantul care a câștigat licitația pentru studiul de prefezabilitate.
„Ministerul Sănătății susține acest proiect, este alături de Primăria Brașov și vom continua, cu specialiștii din cadrul ministerului, împreună cu BERD , să susținem acest proiect. Avem strategia de sănătate prin care spitalul de la Brașov este unul fezabil și pentru care vom depune tot efortul pentru a-l realiza. În perioada următoare, vom fi alături de acest proiect în toți pașii săi de realizare“, a dat asigurări Avian Pop, consilier în cadrul Departamentului Monitorizare și Implementare Spitale Regionale din cadrul Ministerului Sănătății, trimisul special al ministrului Sănătății la Brașov.
„Ca urmare a acestui studiu de prefezabilitate, care era necesar pentru demararea asistenței de pregătire a proiectului de către BERD, în cadrul grantului de 2,5 milioane de euro pe care noi l-am pus la dispoziția Primăriei Brașov. Noi vom lansa licitația pentru achiziția serviciului de consultanță, achiziție pe care estimăm să o finalizăm în aproximativ trei luni. Pregătirea unui proiect de asemenea anvergură înseamnă mai mult timp, pentru că nu este doar un studiu de fezabilitate, este un șir întreg de activități de pregătire tehnică, financiară, instituțională, juridică, studii de piață, analize asupra disponibilității resurselor locale etc, este un proces foarte complex, în care însă avem, până acum, o colaborare foarte bună, nu numai cu Primăria Brașov, ci și cu celelalte instituții relevante, în special Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene. Sperăm să fie un proiect de succes, care să înlocuiască vechiul sistem de acordare a serviciilor de sănătate în România, și pentru aceasta trebuie să găsim în primul rând varianta optimă de finanțare pentru un efort bugetar cât mai redus pentru municipalitate și o calitate mare a serviciului medical“, a declarat Venera Vlad, director asociat al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare.
 |
| 24 iunie 2019. Prezentarea Studiului de Prezabilitate, in Sala de Consiliu a Primariei |
După cum se anuntase, amplasamentul noului spital va fi în vecinătatea Institutului de Cercetare - Dezvoltare al Cartofului, în zona unde Ocolitoarea Brașov intersectează E68 (spre Ghimbav). Distanța poate fi străbătută cu mașina, din centrul orașului până la locația propusă, în 10 minute, iar cu ambulanța, timpul până la spital este de 5 minute.
Consultanții au propus o clădire cu trei niveluri și un subsol, pentru a reduce costurile și a utiliza la maximum terenul aflat la dispoziție, dar și a eficientiza traseele medicale în interiorul clădirii.
Subsolul va avea o suprafață totală de 11.196 mp, dintre care 9635,6 mp vor fi alocați spațiilor de depozitare, echipamentelor informatice și vestiarelor pentru personal.
Parterul va avea o suprafață de 34.724 mp, inclusiv un heliport pentru elicoptere Eurocopter EC-135, care pot transporta 6 persoane. Din suprafața totală, 9.381 mp vor fi alocați alocați saloanelor cu paturi. La parter se vor afla primul triaj al pacienților (674 mp) și departamentul de urgențe (852,1mp), o farmacie, zona ambulatorie (5.248 mp), cu clinică ambulatorie, clinici specializate și îngrijire medicală de zi, zonă de servicii de medicină generală, imagistică medicală și endoscopie (5.707,7 mp), un laborator medical (570 mp), precum și zonă de magazine și restaurante (5.000 mp ).
Etajul al doilea, în suprafață totală de 16.433 mp va cuprinde spațiile pentru chirurgia de zi (989,3 mp), serviciile chirurgicale (1.631,5 mp), cardiologia invazivă și non-invazivă (1295,5 mp), clinica de neurologie (291,9 mp), unitatea de terapie intensivă (3,147,2 mp) și sălile de operație (3.990,4 mp).
La etajul al treilea, de asemenea cu suprafața totală de 16.433 mp, se vor afla anexele (3.000 - 4.000 mp), o zonă rezidențială (855,4 mp), o zonă destinată recuperării (850,2 mp), zona administrativă (1.167,4 mp), cea destinată cercetării, educației și pregătirii profesionale (390 mp), o zonă destinată serviciului de ambulanță (180,7 mp) și o unitate de întreținere tehnică și service (4.560 mp).
Ca număr de paturi, unitatea a fost structurată astfel: ATI - 60 de paturi,afecțiuni ale capului și gătului - 50 paturi, Neurochirurgie - 50 paturi, Oftalmologie - 14 paturi, ENT - 15 paturi, Chirurgie maxilo-facială - 25 paturi, Pneumologie - 10 paturi, Chirurgie toracică - 20 paturi, Chirurgie cardiovasculară - 17 paturi, Gastroenterologie - 10 paturi, Nefrologie - 23 de paturi, Urologie - 60 paturi, Chirurgie generală - 75 paturi, Ortopedie - 65 paturi, Chirurgie Plastică - 20 paturi, Unitate arși - 12 paturi, Chirurgie vasculară - 15 paturi, Dermatologie și boli venerice - 6 paturi, Medicină internă - 80 paturi, Endocrinologie IDDM/NIDDM, Boli metabolice și de nutriție - 20 paturi. Alergologie și imunologie - 5 paturi, Hematologie - 25 de paturi, Cronici/Acuți psihiatrie - 5 paturi, Chirurgie pediatrică - 15 paturi, Pediatrie - 25 paturi, terapie intensivă pediatrie - 20 paturi, Obstetrică-ginecologie - 25 paturi, Neonatologie - 12 paturi, Oncologie -25 paturi. În total, vor fi 854 de paturi la toate specialitățile. Suprafața totală alocată saloanelor și secției de terapie intensivă va fi de 5.029,1 mp.
Spitalul dispune de 150 locuri de parcare pentru pacienții de la Urgențe, 300 locuri de parcare pentru cei internați sau aparținătorii veniți în vizită, 150 pentru pacienții pe termen lung 200 locuri de parcare petnru personalul spitalului și 6-8 locuri de parcare pentru ambulanțe.
Numărul de paturi propus de consultant era apropiat de cel stabilit de Ministerul Sănătății. Ministerul emisese Ordinul de Ministru nr. 1394/01.11.2018, prin care s-au stabilit specialităţile şi numărul de paturi pentru viitorul Spital Clinic Regional. Ordinul recomandă un număr de 849 de paturi de spitalizare continuă şi 60 de paturi de spitalizare de zi pentru 31 de specialităţi.
7 noiembrie 2019 - In sala de ședințe a Consiliului Local Brașov are loc prima întâlnire cu consorțiul de firme desemnat de BERD să elaboreze studiul de fezabilitate și documentația necesară realizării parteneriatului public-privat (PPP) pentru construirea Spitalului Regional Brașov.
 |
| Intilnire intre Primarie, BERD si consortiul BERD. |
„Tocmai am fost selectați (de către BERD) pentru a ne ocupa de proiectul Spitalului Regional Brașov. Suntem o echipă de consultanți cu experiență în construcția a 40 de spitale, prin PPP, în toată lumea. În acest proiect suntem la început de drum, însă foarte multe lucruri au fost deja făcute de către Primărie și celelalte părți implicate, începând cu transferul terenului, studiul de prefezabilitate etc, așa că proiectul nu se află chiar la început. Va trebui să elaborăm studiul de fezabilitate pentru acest proiect interesant, în forma în care să fie aprobat de Consiliul Local Brașov, potrivit legislației din România, iar odată obținută aprobarea, vom putea lansa competiția pentru parteneriatul public-privat, în vederea selectării partenerului care va obține cel mai bun raport calitate-preț pentru Brașov. După ce va fi selectat câștigătorul licitației, acesta va finanța construcția acestui spital, iar noi vom fi alături de municipalitate până la încheierea contractului de parteneriat public-privat, în conformitate cu legea românească. După semnarea contractului vom ajuta orașul să demareze efectiv proiectul și să îl monitorizeze“ – Jan Brazda, consultant în cadrul PwC, liderul de proiect pentru Spitalul regional Brașov.
„S-au făcut deja pași foarte importanți pentru a ajunge la acest moment, de începere a activității de consultanță pentru pregătirea proiectului. Autoritățile locale, împreună cu reprezentanții comunității în Parlament și Guvern, au făcut pași foarte importanți pentru a asigura emiterea actelor normative necesare pentru spitalul regional și pentru a securiza terenul și alte aspecte preliminare, care sunt foarte consumatoare de timp. Activitatea de consultanță pentru pregătirea proiectului va fi subiectul de dezbateri pentru următoarea perioadă. Termenul necesar pentru realizarea acestei investiții poate părea lung, dar din perspectiva pregătirii unui proiect solid, care va însemna furnizarea de servicii de calitate pentru populația din regiune pentru următorii 40-50 de ani, această perioadă de pregătire nu este deloc mare, dacă ne gândim că include și licitația pentru alegerea partenerului privat, și încheierea contractului cu acesta, și perioade de pregătire a personalului,avize etc. Proiectul trebuie pregătit pe baze solide, trebuie amendată legislația astfel încât spitalele regionale să poată funcționa corect, nu numai acest spital, ci toate spitalele regionale, indiferent de sursa finanțării. Ce pot să spun este că BERD este optimistă în legătură cu acest proiect, având în vedere foarte buna colaborare cu autoritățile locale și centrale care susțin acest spital și având în vedere că avem o echipă de consultanță formată din experți locali și internaționali de mare calibru, cu expertiză specifică pe acest tip de proiecte“ – Venera Vlad, directorul Departamentului de Infrastructură Municipală și de Mediu, BERD.
„Această întâlnire este foarte importantă pentru că reprezintă începutul unei noi etape pe care o vom parcurge în baza acordului semnat anul trecut cu BERD și Ministerul Sănătății, privind finanțarea nerambursabilă pe care BERD a alocat-o pentru elaborarea studiului de fezabilitate și contractarea partenerului privat din proiectul Spitalului Regional Brașov. În baza acestui acord, BERD a selectat o echipă de experți internaționali care își încep treaba astăzi. Acest dialog este important pentru identificarea detaliilor care trebuie discutate și luate în calcul în acest proiect. Sunt prezente persoane cu experiență în parteneriate de tip public-privat, reprezentanți ai unor instituții sau consorții internaționale cu expertiză în identificarea resurselor financiare, experți în domeniul medical, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, municipiul Brașov, Consiliul Județean, fostul ministru al fondurilor europene, BERD. Am invitat și reprezentanți ai unor instituții de învățământ – decanul Facultății de Medicină a Universității Transilvania, structuri asociative medicale, foști sau actuali parlamentari, miniștri care s-au implicat în acest proiect. Este bine că am ajuns în această fază, suntem în grafic din acest punct de vedere, vor fi multe discuții și multe analize de făcut în următoarea perioadă, important este să parcurgem toți pașii pe care ni i-am stabilit împreună cu partenerii noștri și să avem la Brașov un spital regional care să funcționeze eficient, la standardele medicale internaționale, care să fie un model și pentru alte instituții de acest fel din țară“ – George Scripcaru, primarul municipiului Brașov.
Pe agenda discuțiilor s-au aflat: prezentarea studiului de prefezabilitate realizat în prima etapă a proiectului, descrierea țintelor cheie, viziunea consultanților despre spital, stabilirea pașilor următori (planificarea următoarelor etape/întâlniri de lucru), ateliere, studii de caz și aspecte utile observate în urma implementării unor proiecte similare, abordarea globală Parteneriatului Public Privat în sistemul de sănătate, motivații guvernamentale pentru realizarea parteneriatelor Public Privat, riscurile posibile și gestionarea acestora, servicii care ar putea fi alocate partenerului privat în gestionarea utilităților pentru spital conform celor mai bune practici și experienței internaționale, norme privind achiziția Parteneriatului Public Privat pentru spital dintr-o perspectivă legală, cele mai bune practici internaționale de achiziție a spitalelor etc.
10 martie 2020 - Intilnire de lucru. Grupul de lucru constituit la Primăria Brașov, primarul George Scripcaru, directorul pe România al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Venera Vlad și experții BERD care lucrează la proiectul Spitalului Regional s-au întâlnit la Brașov, pentru a discuta etapele ulterioare ale proiectului.
„Noi am detaliat în prima parte a zile chestiunile care țin de partea locală, chestiuni de natură patrimonială, juridică, urbanistică și de infrastructură care au fost în sarcina noastră, iar acum vom avea o teleconferință cu restul echipei de experți, ei urmând să ne prezinte principalele probleme cu care se confruntă ei în această perioadă de culegere de date și de analiză de specialitate. Există o problemă legată de arondare, noi trebuie să lămurim problema adresabilității. De la Ministerul Sănătății ni se impune o viziune îngustă, iar noi trebuie să aducem în atenție că Brașovul este primul județ turistic al țării, vin foarte mulți vizitatori în tot decursul anului și toți acești oameni au nevoie de spital și trebuie să fie luați în calcul. Aeroportul va genera un număr și mai mare de persoane, studiile și analizele, inclusiv cele ale Băncii Mondiale, arată că Brașovul este unul dintre orașele magnet din România, cu o creștere semnificativă a numărului de populație în perioada următoare, și dincolo de Brașov, trebuie să luăm în calcul Covasna, Harghita și Valea Prahovei ca și adresabilitate. Sper ca reprezentanții Ministerului Sănătății să țină cont de aceste lucruri. În plus, avem și Facultatea de Medicină, care trebuie de asemenea luată în calcul pentru pregătirea studenților. Vom detalia toate aceste lucruri, experții le vor corela și apoi va trebui să prezentăm mai departe această problemă Ministerului Sănătății. O discuție trebuie să avem și la nivelul Parlamentului European, pentru că se vorbește despre înființarea unei axe de finanțare pentru infrastructura de sănătate“, a spus primarul George Scripcaru.
Potrivit primarului, după schimbarea guvernului, noul ministru a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care nu avantajează construcția spitalului din Brașov și nu este clar în privința numărului de paturi, astfel încât experții nu pot avansa în proiectul spitalului.
31 iulie 2020 - A fost publicat, în Monitorul Oficial, Ordinul nr. 1.355 din 31 iulie 2020 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.765/2006 privind arondarea județelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum și distanțele aeriene și terestre dintre un spital județean și un anumit centru regional. Prin emiterea acestui ordin al Ministerului Sănătății, viitorul spital din Brașov este încadrat în categoria spitalelor regionale, astfel că echipa de experți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare poate continua elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației necesare lansării licitației.
„Este un lucru foarte important, pentru că de aici încolo începe de fapt adevărata structură de finanțare și proiectare și execuție a acestui spital regional aici, la Brașov. Celor care încă mai comentează și vor să inducă în eroare și să transmită mesaje negative le spun că fac o mare greșeală și ar fi bine să înțeleagă că suntem pe un parcurs bun, așa cum am comunicat de fiecare dată, și că facem pașii pe care i-am stabilit împreună cu Ministerul Sănătății, și cu BERD, care are un rol determinant în această privință. Vor urma discuțiile referitoare la structura de finanțare a acestui spital de la Brașov“, a transmis primarul George Scripcaru.
 |
| Sursa: Portal Legislativ |
La aceeași întâlnire cu ministrul Sănătății, reprezentantul consorțiului de firme care realizează studiul de fezabilitate și documentația pentru licitație, Andreea Șișman, a prezentat importanța acestui ordin pentru continuarea proiectului de construire a spitalului: ,,Acest ordin aduce foarte multă claritate asupra caracteristicilor proiectului, pentru că se definește statutul de spital regional și aria de acoperire. Pentru noi, ca și consultanți, înseamnă foarte mult, pentru că putem continua ce am început, munca la studiul de fezabilitate. În următoarele luni vom pregăti diverse capitole din studiu, conform calendarului pe care l-am stabilit. Avem deja un schelet pe care urmează să adăugăm informații. Cu siguranță, în următoarea perioadă va fi o colaborare intensă cu autoritățile locale și cu Ministerul Sănătății. Vor fi întâlniri tehnice de lucru săptămânale sau la două săptămâni, astfel încât să avem cât mai curând datele necesare și să să putem începe pregătirea documentației pentru licitație”, a explicat Andreea Șișman.
Conform acestui ordin, articolul 6, punctul 7 din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.765/2006 privind arondarea județelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomică din care fac parte, precum și distanțele aeriene și terestre dintre un spital județean și un anumit centru regional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2007, se modifică și va avea următorul cuprins: „7) Regiunea de Dezvoltare Centru: spitalele din județele Mureș, Alba și Sibiu sunt arondate centrului universitar Târgu Mureș, respectiv unităților sanitare regionale de tip IA și IB din acest centru, iar spitalele din județele Harghita, Covasna și Brașov sunt arondate Centrului Universitar Brașov, respectiv unităților sanitare regionale de tip IA și IB din acest centru”.
 |
| 2020. Conceptul preliminar al viitorului Spital Regional Brasov, realizat de compania BTY. |
24 august 2020 - Consorțiul selectat de BERD pentru proiectul Spitalului Regional de Urgență Brașov a trimis primăriei, spre analiza Grupului de lucru stabilit la nivelul municipiului Brașov, conceptul preliminar al viitorului spital și primele imagini ale viitorului complex medical.
„Conceptul este o prezentare preliminară a ideilor pe care specialiștii le au în acest moment și care descrie vizual faza în care se află acest proiect. Specialiștii au bazat acest concept preliminar pe datele din Studiul de prefezabilitate elaborat de Municipiul Brașov în anul 2019“, a declarat Özgür Tengirşenk, director proiect din partea BTY.
„Mă bucur că am ajuns în această fază. Este încă un pas important și concret în acest proiect, după ce Ministrul Sănătății a emis ordinul care confirmă că spitalul de la Brașov va fi unul regional și stabilește alocarea teritorială“, a declarat primarul George Scripcaru
30 octombrie 2020 - Noul primar al Brasovului, Allen Coliban, a avut o întâlnire, on line, cu reprezentanții Ministerului Sănătății si cu cei ai BERD (inclusiv experții care lucrează la studiul de fezabilitate), având ca temă stadiul pregătirii documentației pentru viitorul spital regional.
Două dintre temele abordate de primar în cadrul acestei întâlniri sunt cele referitoare la spitalele care vor fi închise odată cu deschiderea noului spital, precum și numărul de paturi pe care le va avea acest spital. Allen Coliban a făcut și o paralelă cu proiectul spitalului de la Sibiu, care, la un număr mai mic de locuitori, are aproximativ același număr de paturi ca și propunerea pentru spitalul din Brașov. Primarul Coliban le-a spus participanților la întâlnire că în următoarele două săptămâni va trebui luată o decizie cu privire la cele două teme, astfel încât proiectul să nu aibă întârzieri.
 |
| Primarul Allen Coliban, ales in septembrie 2020 |
„Pentru mine este prima dată când particip la o discuție cu toate cele trei părți implicate. Trebuie să decidem asupra câtorva lucruri, unele dintre ele privesc aspecte tehnice, altele sunt mai mult sau mai puțin decizii politice. Eu sunt cel mai nou participant în această discuție, dar am colectat o serie de opinii și unele dintre acestea consideră că discuția despre închiderea Spitalului Județean de Urgență, cu toate clădirile/secțiile care fac parte din el, nu ar fi cea mai bună variantă. Maternitatea și Spitalul de Pediatrie, de exemplu, au avut o serie de investiții majore în ultimii ani, și dacă privim în perspectiva unui sistem spitalicesc modern în 2030 și mai departe, în proiectul actual ele două urmează să se regăsească în noua clădire. Deci, în discuția despre numărul de paturi, văd două subiecte ce trebuie abordate. Unul este care sunt exact spitalele care urmează a fi închise, și sunt de acord că acesta este un subiect foarte important, mai ales pentru că trebuie să luăm o decizie foarte repede. Cel de-al doilea ar fi calculul din spatele stabilirii numărului de paturi din viitorul spital. Mă uit la diferite cifre și nu prea înțeleg această matematică din spatele lor. De exemplu, în comparație cu proiectul spitalului ce urmează a fi construit la Sibiu, care mi se pare destul de asemănător cu cel de la Brașov din anumite puncte de vedere, și la o populație de 375.000 de locuitori, ei construiesc un spital de 805 paturi, dintre care 185 sunt pentru copii. Dar noi vorbim despre Brașov, care este un județ aproape dublu ca număr de locuitori, și vorbim și de un bazin de populație care depășește 1 milion de persoane, și noi avem cam același număr de paturi, în jur de 800-900. Este un lucru cu care îmi este foarte greu să fiu de acord, pentru că, pe baza bazinului de populație și influență zonală, precum și ținând cont că Brașovul este cel mai important oraș turistic al țării, dacă lăsăm deoparte Bucureștiul, nu înțeleg cum s-au făcut calculele pentru stabilirea numărului de paturi. De aceea cred că acesta este un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm și să hotărâm foarte repede, în cel mult o săptămână sau două. Și acum mă adresez reprezentanților Ministerului Sănătăți: cu toții trebuie să avem această discuție la nivel politic și de strategie națională despre dezvoltarea sistemului spitalicesc în fiecare regiune. Sunt deschis ambelor discuții și ar dori să aud mai multe argumente și mai multe cifre care să susțină ambele dimensiuni. Deci, în concluzie, numărul de paturi și matematica din spatele acestui număr și care sunt spitalele pe care trebuie să le închidem la Brașov sunt subiectele pe care le consider prioritare”, a precizat primarul Allen Coliban, în cadrul întâlnirii.
15 octombrie 2021 - In cadrul unei conferințe de presă, consorțiul de firme selectat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în cadrul acordului de finanțare nerambursabilă cu Primăria Brașov a prezentat studiul de fezabilitate pentru construirea Spitalului regional de urgență Brașov, document care stabilește condițiile optime de construire a acestui spital, termenele și necesarul de investiții.
.jpeg) |
| 2021. Conceptul Spitalului Regional Brasov din cadrul Studiului de Fezabilitate. O viziune diferita fata de cea din faza Studiului de Prefezabilitate, din august 2020. |
,,Este un moment esențial din perspectiva rolului pe care ni l-am asumat noi, comunitatea locală, pentru că, iată, ajungem să închidem acest capitol, să avem un studiu de fezabilitate, să avem calcule realiste și un concept solid cu privire la dezvoltarea acestui spital. De aici încolo rolul nostru devine unul secundar, pentru că această investiție este important să fie asumată de către Ministerul Sănătății, date fiind atât scara investiției, cât și impactul, care nu este doar pentru Brașov, este și pentru județele din jur, și vorbim de peste un milion de cetățeni care vor beneficia de serviciile acestea medicale. Prin urmare, așa cum am agreat prin parteneriatul semnat cu Ministerul Sănătății și cu Consiliul Județean, de aici încolo soluția de finanțare și preluarea investiției vor fi făcute de către Ministerul Sănătății, iar noi ne vom lupta în continuare ca lucrul acesta să se întâmple. Cred că datele prezentate sunt cifre realiste pentru România. Vorbim despre nevoia reală de spitale, și mai ales de spitale de înaltă capacitate și de înaltă tehnologie, și de un act medical modern. Vorbim despre trei spitale regionale pe care Ministerul Sănătății le-a dezvoltat din fonduri naționale, la care se adaugă acest proiect care este tot un spital regional, dar pentru care comunitatea brașoveană a suportat cheltuielile cu dezvoltarea studiului de fezabilitate. Soluții de finanțare vor fi și există, ar trebui identificate și găsită rețeta potrivită pentru fiecare proiect în parte, cu atât mai mult cu cât vorbim despre PNRR, pe de o parte, care are o dimensiune medicală, vorbim de viitorul Program Operațional Sănătate și vorbim inclusiv de posibilitatea unui parteneriat public privat între minister și entități private, care să ducă această investiție pe un orizont mai lung de timp. Din ultimele informații pe care le am de la Ministerul Sănătății, soluția va fi cel mai probabil un mix de surse de finanțare. Nu sunt specialist, dar din toate discuțiile pe care le-am avut – cu comunitatea, cu specialiștii din comunitatea locală – dimensiunea acestui spital este una bună, cu atât mai mult cu cât el vine cu toate dotările moderne care ajută la scăderea duratei de spitalizare. Pe de altă parte, nevoia de spitale de monospecialitate, mai ales în zona de pneumoftiziologie și infecțioase, a fost una vizibilă, a fost una foarte clară în ultima perioadă, marcată de pandemie. Avem nevoie de clădiri noi, avem nevoie de aparate noi, avem nevoie de un act medical de calitate, inclusiv în zona aceasta de monospecialitate, iar spitalul de pneumo și infecțioase va fi un astfel de spital. Va fi o investiție, din punctul de vedere al bugetului, mult redusă față de Spitalul Regional și putem vorbi de finanțare din PNRR, și de finalizarea acestui spital, înaintea celui regional“, a declarat primarul Allen Coliban.
.jpg) |
| Intrarea principala in spital. Concept 2021. |
Conform studiului de fezabilitate, viitorul spital va avea 31 secții, 77 de specialități, 26 săli de operații, 972 de paturi, din care 56 sunt pentru spitalizarea de zi, o capacitate de 370.000 de pacienți pe an, atât spitalizați, cât și cei tratați în ambulatoriu, cele mai noi aparate și echipamente medicale din România. De remarcat ca in studiul de prefezabilitate fusesera prevazute 854 de paturi, cu peste 118 mai putine.
Termenul estimat pentru pentru inaugurarea spitalului este prevăzut în 2028, construcția lui fiind evaluată la 440 de milioane de euro, iar valoarea echipamentelor, aparatelor și dotărilor medicale, la 50 de milioane de euro.
După ce studiul de fezabilitate va fi evaluat de către Municipalitate și Ministerul Sănătății, documentul va fi dezbătut cu specialiștii în sănătatea publică, pentru ca, după finalizarea acestor discuții, să fie supus aprobării Consiliului Local.
.jpeg) |
| Vedere de ansamblu, de noapte, a spitalului. Concept 2021. |
Consorțiul de firme care a lucrat la elaborarea studiului de fezabilitate este format din PricewaterhouseCoopers (PwC), International Consulting Engineering SA (BTY), Clifford Chance LLP.
In ședința din 29 septembrie, Consiliul Local a aprobat, cu unanimitate de voturi, studiul de prefezabilitate pentru construirea Spitalului clinic de pneumoftiziologie și boli infecțioase. Acest spital va fi situat lângă viitorul spital regional, ca parte a proiectului municipalității de amenajare a ,,orașului medical”(,,medical city”).
Document PDF cu prezentarea proiectului spitalului. 15 octombrie 2021
3 martie 2022 - Dupa o perioadă de liniste, in care nu s-a mai auzit nimic despre evolutia proiectului, Consiliul Judeţean Braşov, prin vocea preşedinteui Adrian-Ioan Veştea, anuntă că vrea să îşi asume demararea proiectului Spitalului Regional Braşov
Instituţia Prefectului Judeţul Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov au organizat joi, 3 martie 2022, în format hibrid (fizic+online), o dezbatere având ca temă proiectul Spitalului Regional Braşov şi modalităţile concrete prin care se poate sprijini realizarea acestui proiect.
Au participat prefectul Cătălin Văsii, viceprimarul Sebastian Rusu, parlamentarii Cristina Vecerdi, Ana-Loredana Predescu, Marius Dunca, Mihail Veștea, Marius Toanchină, Irineu Darău, Gabriel Andronache, Marian Rasaliu, Dumitru Flucuș, Andrei Miftode şi Victor Ilie, consilierii parlamentarilor Francisc Tobă şi Tudor Benga, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Roxana Mînzatu, managerii spitalelor de interes judeţean, municipal şi orăşenesc din întreg judeţul, conducerea Direcţiei de Sănătate Publică şi doctorul Dan Grigorescu, preşedintele Asociaţiei „Noul Spital al Braşovului”, cel care din anul 2015 se lupta efectiv ca judeţul Braşov să aibă o unitate medicală nouă, modernă.
Cu acest prilej, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, a declarat că este pregătit să înceapă implementarea Noului Spital Regional al Braşovului, dacă şi Municipalitatea braşoveană agreează acest lucru. În opinia sa, acest proiect al Municipalităţii, aflat la stadiul de Studiu de Fezabilitate, are nevoie de paşi concreţi înainte şi ar trebui demarat cu fonduri locale, într-o modalitate care să fie convenită de Primărie şi Consiliul Judeţean.
"Având pregătită documentaţia tehnică, respectiv Studiul de Fezabilitate realizat de Municipalitate, nu cred că trebuie să aşteptăm să ne dea cineva 650 de milioane de euro, cât înseamnă acest obiectiv conform indicatorilor tehnico-economici aprobaţi de Consiliul Local. O asemenea sumă nu ne va parveni cu uşurinţă, nici măcar din fonduri europene, fie ele din PNRR sau din Programul Operaţional Sănătate 2021-2027. De aceea, trebuie să începem acest obiectiv într-un mod curajos, chiar fără să avem de la început întreaga resursă financiară la dispoziţie, şi să realizăm acest obiectiv la roşu. Ulterior, pe măsura avansării construcţiei, putem identifica şi atrage surse de finanţare exact la fel cum am procedat în cazul Aeroportului, pentru a continua lucrările de finisaje interioare şi a asigura dotările cu echipamente şi aparatură ale viitorului spital. Dacă nu vom începe efectiv lucrările la acest obiectiv în cel mai scurt timp cu putinţă, vom continua să vorbim despre el multă vreme de acum încolo şi ne vom rezuma la a ne victimiza şi a căuta vinovaţi în campania electorală pentru o nerealizare care ne afectează pe toţi", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
7 aprilie 2022 - De Ziua Mondială a Sănătății, Primăria Brașov, în parteneriat cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, a organizat o întâlnire cu parlamentarii brașoveni pentru a prezenta stadiul proiectului și pentru a le solicita susținerea acestui proiect, mai ales că realizarea sa depinde și de implicarea Guvernului, în special prin Ministerul Sănătății. Spitalul Regional este un proiect inițiat de municipalitatea brașoveană, cu sprijinul BERD, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Consiliul Județean Brașov.
,,Este un proiect la care administrația locală brașoveană a lucrat în ultimii cinci ani și care a trecut prin faza de studiu de prefezabilitate și acum studiu de fezabilitate, și care a ajuns în forma actuală pornind de la ideea de parteneriat public privat. Un parteneriat public privat sub forma «Facility Management PPP», adică o formă în care partenerul privat s-ar ocupa de tot ce înseamnă procedură de achiziție, partea de proiectare, partea de construire, iar partea publică ar plăti pentru disponibilitatea serviciului. În ultimul an și jumătate am semnat un acord cu Consiliul Județean și cu Ministerul Sănătății, dat fiind că e foarte important să ne unim forțele și să fim o voce unită la nivel central, pentru că putem dezvolta cu succes acest proiect doar prin parteneriat, doar printr-o colaborare. Prin această colaborare noi ne-am asumat rolul de lider de proiect, am făcut toată partea de management de proiect până în această fază. Potrivit parteneriatului, Consiliul Județean, așa cum deja se întâmplă, operează infrastructura de sănătate și va fi cel mai probabil organizația care va opera serviciile medicale în noul spital, iar Ministerul Sănătății are rolul foarte important de a garanta finanțarea pentru un astfel de demers. Dacă ne uităm la dimensiunea unei astfel de investiții – și mă refer aici la orice spital regional, nu doar la cel din Brașov – dimensiunea și zona în care ne uităm este de ordinul a 500 de milioane de euro. Este o investiție semnificativă, pe care din punct de vedere bancar este imposibil să o susțină doar o unitate administrativ teritorială locală. În acest context, este foarte important să înțelegem care sunt opțiunile. Este foarte important să înțelegem că avem un proiect matur, un proiect consistent, un proiect care este gata pentru finanțare, și totodată să discutăm de perspective pentru a realiza acest lucru”, a precizat primarul la începutul întâlnirii.
Reprezentanții BERD au prezentat stadiul în care se află proiectul de investiții – cel mai mare proiect al Brașovului, din punctul de vedere al valorii investiției, și cel mai important, în ceea ce privește sănătatea brașovenilor, dar și a pacienților din județele din jurul Brașovului – soluția de finanțarea pentru construirea acestui spital și avantajele pe care le are implementarea lui printr-un parteneriat public – privat.
,,Acordul (pe care Municipalitatea îl are cu BERD, n.n.) este în sensul unui spital regional în forma de parteneriat public privat. Pe scurt, asta înseamnă colaborarea cu o firmă privată specializată care să fie responsabilă de proiectarea, execuția, operarea și întreținerea spitalului pe o perioadă de 25-30 de ani, depinde cât consideră specialiștii că este necesar, timp în care partenerul privat este obligat să pună la dispoziția autorităților un spital complet funcțional, astfel încât autoritatea publică să poată să se ocupe doar de actul medical în sine. Practic, cele două roluri sunt separate. Ce se deleagă partenerului privat, asta rămâne în discuție și asta depinde de autoritățile locale și centrale, de Ministerul Sănătății în special, pentru stabilirea detaliilor. La acest moment, noi considerăm că proiectul este într-o situație matură, există un studiu de fezabilitate disponibil și este suficient de avansat, atât cât este necesar la acest moment. Însă pentru a trece la etapa următoare este nevoie de câteva decizii esențiale și de suportul Guvernului, al autorităților centrale. Acest suport înseamnă decizii privind proprietatea spitalului, operarea și întreținerea – cine, ce instituție este responsabilă de aceste lucruri – și cadrul de finanțare, structura finanțării. În mod normal, un parteneriat public-privat presupune finanțarea de către partea privată a spitalului, a construcției, urmând ca autoritatea publică să finanțeze spitalul prin așa numite plăți de disponibilitate, pe perioada de contract 25-30 de ani. Însă, pentru a reduce costurile de operare și întreținere – care în general rămân pe seama autorităților locale – este ideal să fie și o contribuție, care poate să fie din fonduri europene sau din bugetul de stat, pentru partea de construcție. Această structură de finanțare trebuie însă discutată cu autoritățile competente: cu Ministerul Sănătății cu Ministerul Finanțelor, al Fondurilor Europene și așa mai departe. Cert este că pentru a trece la etapa următoare este nevoie de o hotărâre de guvern care să decidă asupra acestor aspecte esențiale”, a precizat Venera Vlad, reprezentat BERD, care a mai adăugat că susținerea financiară a unui astfel de proiect doar de către administrația locală și județeană ar bloca pentru 25 de ani dezvoltarea orașului și a județului. Tocmai de aceea este nevoie de implicarea Guvernului.
Concluzia acestei întâlniri a fost de susținerea din partea parlamentarilor de Brașov a construirii spitalului regional, după cum a sintetizat deputatul Marian Rasaliu, toți factorii politici susțin acest proiect, iar dacă cineva nu îl susține, înseamnă că înșală așteptările celor care l-au votat, pentru că acest spital este al brașovenilor, construit pentru brașoveni. Conform calendarului convenit pentru construcția spitalului, orice întârziere după 1 iulie 2022 în adoptarea hotărârii de guvern ar însemna ca brașovenii și locuitorii din regiune să nu aibă un spital modern, la standarde europene, până în 2028.
6 iulie 2022 - Primarul Allen Coliban și reprezentantul Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Venera Vlad, au avut o nouă întâlnire cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, pe tema Spitalului Regional Brașov. Pentru a se putea trece la etapa de licitație pentru stabilirea partenerului care să fie responsabil de proiectarea, execuția, operarea și întreținerea spitalului este necesar ca Guvernul să adopte o hotărâre prin care să fie aprobată construirea acestui spital.
25 iulie 2022 - Primarul Allen Coliban și specialiștii de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au avut o discuție la nivelul Ministerului Finanțelor, principala temă fiind analiza diverselor scenarii de finanțare.
,,Am avut o întâlnire la Ministerul de Finanțe, pentru a discuta opțiunile finanțării prin PPP a noului Spital Regional Brașov. Discuția cu domnul secretar de stat Mihai Precup a fost tehnică și plină de întrebări, depășind două ore – un semn foarte bun. Miza proiectului nostru, din punctul de vedere al Ministerului de Finanțe, nu este doar construirea unui spital modern pentru Brașov, Covasna și Harghita, ci și validarea mecanismului PPP în dezvoltarea de proiecte mari în România. Despre acest mecanism doar s-a vorbit în ultimii 25 de ani, fără a se materializa ceva. Mă bucur că proiectul nostru, dus la finalul fazei SF prin efortul exclusiv al comunității brașovene și al partenerilor de la BERD (proiect demarat la inițiativa societății civile și a domnului doctor Dan Grigorescu), este acum considerat de către minister ca fiind matur și luat în calcul pentru a deveni primul PPP funcțional din România. Întâlnirea de astăzi va fi urmată de continuarea dialogului cu Ministerul Finanțelor: analize tehnice asupra diferitelor scenarii de finanțare, calcule privind optimizarea costurilor prin acoperirea din fonduri publice a unor procente din CAPEX, analiza oportunității unui mix de soluții de finanțare (PPP + fonduri europene). În concluzie, proiectul Spitalului Regional Brașov este bun și este matur și mă voi lupta până la capăt pentru a-l duce la îndeplinire!”,a declarat primarul Allen Coliban la finalul întâlnirii.
8 decembrie 2022 - După ce, în primăvară, mesajul Primăriei Braşov era că pentru finanţarea proiectului spitalului se ia în calcul parteneriatul public – privat, in luna decembrie, autorităţile locale braşovene au decis să încerce să obţină o parte din banii necesari realizării unităţii sanitare prin PNRR. O hotărâre de Consiliu Local a fost aprobată in acest sens, in 8 decembrie, într-o şedinţă de îndată. Urgenţa aprobării acestei hotărâri a fost motivată prin faptul că data limită de depunere a proiectului ar fi 9 decembrie 2022.
Conform actului normativ aprobat de aleşi, din suma totală construirii şi dotării spitalului, care se ridică la 2.370.456.120 lei fără TVA, se va solicita o finanţare europeană de 989.570.519 lei, fără TVA (suma maximă ce poate fi solicitată pentru construirea unui spital nou prin PNRR). În ceea ce priveşte diferenţa, Primăria Braşov nu a indicat sursa de finanţare.
Spitalul Clinic Regional de Urgenţă a fost inclus într-o listă extinsă de 49 de proiecte, pentru care se poate solicita finanţare prin PNRR, însă dintre acestea vor fi alese 25.
28 decembrie 2022 - Ministerul Sănătății a anunțat, miercuri, 28 decembrie, că a finalizat evaluarea celor 46 de dosare de finanțare depuse în cadrul apelului Infrastructură spitalicească publică nouă aferent PNRR.
 |
| Sursa : Ministerul Sanatatii |
Respingerea cererii de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru construirea Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov nu a fost o surpriză pentru primarul Braşovului, Allen Coliban. De altfel, în timpul şedinţei Consiliului Local Braşov din 29 decembrie, el a declarat că cererea de finanţare a fost depusă în urma discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii. „Am depus această cerere pentru ca proiectului spitalului braşovean să rămână pe lista de priorităţi pentru următoarele cicluri bugetare europene”, a declarat Coliban.
16 ianuarie 2023 - Odată cu prezentarea proiectului de buget pe anul 2023, primarul Brașovului Allen Coliban a abordat și subiectul spitalului regional, un proiect pe care brașovenii îl așteaptă de ani buni. După eșecul obținerii fondurilor prin PNRR, primarul a explicat că "există posibilitatea finanțării prin POS Sănătate, cât și o soluție mixtă, respectiv fonduri europene și împrumut de la BERD, însă decizia finală în ceea ce privește finanțarea se va lua la nivel guvernamental"
28 februarie 2024 - Intrate în impas din punct de vedere al implementării, proiectele celor două noi spitale ale Braşovului (Spitalul Clinic Regional de Urgenţă şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase) au inceput să fie folosite pentru atragerea electoratului.
 |
| Cort in precampanie electorala, cu mesaj de indemn la semnarea petitiei "Brasovul vrea spitale", initiata de primarul USR, Allen Coliban. |
19 aprilie 2024 - Proiectul siptalului regional a devenit un subiect principal de campanie electorală. Candidatul PNL-PSD la funcţia de primar al municipiului Braşov, George Scripcaru, a declarat într-o conferinţă de presă, că după ce va câştiga alegerile intenţionează să reia proiectul spitalului regional de unde l-a lăsat în urmă cu patru ani, când a fost înlocuit în funcţie de primarul USR Allen Coliban.
"Ajunsesem la discuţii şi cream un memorandum cu Ministerul Sănătăţii, cel al Finanţelor şi BERD-ul (...) Acesta găsea finanţarea, Ministerul Sănătăţii asigura dotarea - acest lucru era posibil din punct de vedere legal - iar memorandumul care era semnat de municipiu şi de judeţ (Primăria Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov - n.r.) cu ministerele de resort stabileau că investiţia de 500 de milioane de euro trebuia returnată BERD-ului în maximum 27 - 30 de ani, ceea ce era o nimica toată din punct de vedere al acestui efort financiar care trebuia să fie luat în calcul. Şi atunci astăzi nu mai discutam despre tot felul de lucruri care nu sunt fezabile. (...) BERD-ul nu este cu contestaţii, ca la achiziţii publice (...) şi asta este important şi procedural şi ca timp şi ca siguranţă, pentru că BERD-ul are şi experienţa şi capacitatea necesare să urmărească implementarea proiectului aşa cum trebuie", a afirmat George Scripcaru.
25 octombrie 2024 - Aflat intr-o vizita de lucru la Brasov, ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila, a facut citeva declaratii referitoare la proiectul spitalului regional. El a amintit că după anul 2020, conducerea Primăriei Braşov a schimbat abordarea şi a mers la Ministerul Sănătăţii cu o propunere de spital mai mare decât cel gândit iniţial, iar valoarea investiţiei era estimată la 500 de milioane de euro.
„Eu sprijin orice investiţie, dar când se prezintă un proiect de 500 de milioane de euro fără TVA... Sunt spitale regionale. Nu putem să facem peste tot câte un spital regional. Braşovul trebuie să aibă spitale noi, dar să fie dimensionate conform nevoii serviciilor de sănătate şi resursei umane calificate disponibile. Aceste lucruri i le-am comunicat în timpul celor două întâlniri cu fostul primar al Braşovului. Mie mi se par multe 1.000 de paturi (n.r. 972 paturi, mai exact), având în vedere că spitalele regionale de urgenţă care se construiesc acum au 850 de paturi. Un spital nou, judeţean, este necesar”, a declarat ministrul Rafila.
Pe de altă parte, primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că în primă fază va fi construit Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase, apoi „ne vom ocupa şi de celălalt”. De asemenea, el a afirmat ca va discuta despre proiectul Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov, cu Roxana Mînzatu (eurodeputat PSD), după ce aceasta va prelua mandatul de comisar european, pentru a se găsi soluţii de finanţare.
Sursa foto: Primaria Municipiului Brasov
Surse info:
Comentarii
Trimiteți un comentariu