29 iunie 1831 - A fost sfintita Biserica ortodoxa "Sfinta Treime" Schei-Tocile

Până la 1781 cei 4184 de credincioşi (1.071 familii) din Şcheii Braşovului (după cum dovedesc statisticile timpului) aveau o singură biserică, biserica „Sf. Nicolae” din Şchei.

Dupa numeroase memorii, si mai ales dupa ce Iosif al II-lea, la 28 octombrie 1781, emisese "decretul de concivitate", prin care se stipula intre altele ca romanii puteau ridica scoli si biserici daca aveau cel putin 100 de familii, locuitorii din zona Tocilelor obtin dreptul de a-si ridica si ei o biserica.

Ca urmare, la data de 22 septembrie 1781, in gradina cumparata de la Micu Voicu, ginerele cunoscutului librar si negustor Hagi Ioan Ciurcu, se ridica mai intai o troita din lemn de catre familia Ioan si Paraschiva, Radu si Maria, "in amintirea unor raposati", desi prin adresa din 12 februarie 1779 magistratul raspunde Guvernului ca romanii din Scheii Brasovului au o biserica mare si nu este nevoie de alta. Un alt motiv de refuz era acela ca in anul 1782 se aprobase pentru romani Biserica din Brasovul Vechi. Totusi din cronica locala a lui Thomas Tartler aflam ca la 31 iulie 1812 "imparatul dadu aprobarea pentru ridicarea unei a doua biserici in Schei", in locul capelei facute in anul 1806.

În 13 aprilie 1824 se începe construcţia bisericii de piatră. Între fondatori bisericii figurând voievodul Țării Româneşti Grigorie Dimitrie Ghica, preotul Voina Pitiş, Vasile Fulga Lacea, Dumitru Orghidan, Dragomir Grădinaru, Gheorghe Ioan, Ioan Secăreanu, Andrei Gabor, Arsenie Orghidan.

Biserica a fost sfinţită în 29 iunie 1831 de episcopul Vasile Moga.

În anul 1855, când parohia avea 1.395 suflete (669 bărbaţi şi 726 femei), se fac noi reparaţii la biserică la acoperiş şi zidurile exterioare, precum şi zidul cimitirului (căruia i se adaugă porţi în 1860). Ultimele reparaţii la biserică s-au făcut în 2010, în vremea păstoririi preoţilor Aurel Colceriu şi Nicu-Aurelian Reit.

Biserica a fost făcută după planurile artitectului oraşului Diners, în stil gotic, cu o navă centrală, ridicată din piatră şi cărămidă, având 35m lungime, 11,5m lăţime la abside şi 32m înălţime. Arhitectul Ştefan Emilian, care făcuse proiectul gimnaziului braşovean, realizează în 1857 şi planul de amenajare a incintei bisericii, iar Alexandru Râşnoveanu, ceasornicar, născut în Braşov, dar stabilit în Zambor, realizează în acelaşi an ceasul din turn al bisericii, existent şi azi, plătit de biserică cu 600 fl., în urma daniei familiilor Ioan Manu şi Dimitrie Morcianu din Bucureşti.

Înscripţia aşezată lângă uşa dinspre nord menţionează: ,,Cu ajutorul bunului Dumnezeu ridicatu-s-a această Sfântă Biserică în anii Domnului 1825-26 sub păstorirea preotului Voina Pitiş, iar pictura s-a lucrat în anul 1857 de maestrul Mişu Popp”. Alte mărturii dovedesc adevărul că şi pictorul Costantin Lecca a lucrat împreună cu Mişu Popp la biserica „Sf. Treime” Pe Tocile. Lui Costantin Lecca i se atribuie pictura murală din altar iar lui Mişu Popp i se atribuie o parte din tîmplă şi restul bisericii. Doar Marama de deasupra uşii de la intrare de la nord este pictată mai târziu de Iosif Vasu. Pictura bisericii a fost restaurată de pictorul restaurator, prof. Nicolae Sava, între anii 2001-2003

Cimitirul este în apropierea bisericii în ,,Grădina lui Ţimăn”. Inscripţiile de pe vechile cruci poartă amintirea unor localnici de valoare: preotul Bonifatie Pitiş, Nicolae Chicomban, directorul şcolilor primare din Braşov, Ioan Vătăşan, profesorii I.C. Panţu, Gheorghe Prejmerean, Ion Dariu (autori de manuale), botanistul Dumitru Lupan, filologul Costantin Lacea, Vasile Greceanu (ginerele lui Andrei Mureşianu), muzicianul Tudor Ciortea ş.a. Până în 1883 şi osemintele poetului Andrei Mureşianu erau găzduite de acest cimitir, dar apoi au fost strămutate în Groaveri, la biserica „Sf. Parascheva”, unde se găsesc şi azi.

Surse info:

Protopopiatul Ortodox Brasov

CrestinOrtodox.ro

Sursa foto:

Protopopiatul Ortodox Brasov