3 octombrie 1541 - Se infiinteaza Gimnaziul superior sasesc Brasov, primul liceu din tara

Liceul Johannes Honterus. Anul 2016.

Johannes Honterus înființează primul gimnaziu (liceu) din ţară, având prima clădire din România construită special cu destinație şcolară. El reorganizează vechea şcoală orăşenească de limbă germană din Braşov, ce data din 1388 şi în anul 1541, pe 3 octombrie, devine fondatorul Gimnaziului superior săsesc Braşov, din curtea Bisericii Negre, echivalent colegiului de astăzi. Acesta funcţionează într-o nouă clădire, pe locul fostei mănăstiri Sfînta Ecaterina. Clădirea era pe locul actualului corp B al Liceului Honterus.

Gimnaziul Honterus ridicat intre 1911-1913, azi spitalul
de Obstetrica si Ginecologie Brasov. Sursa foto: BCU Cluj

În anul 1544 exista şi o şcoală pentru fete. Şcoala mică a fost ridicată în 1559, pe locul fostei capele Sf. Ecaterina. Reconstruită peste 200 de ani, această şcoală era actualul corp B al liceului german. Între anii 1822-1833, s-a construit şcoala reală săsească de băieţi, corpul A. O altă clădire în care a funcţionat gimnaziul Honterus înaintea Primului Război Mondial a fost clădirea maternităţii de azi, construită între 1911-1913.

Prima bibliotecă şcolară din ţară ia ființă aici, în 1542, pe locul vechii şcoli săseşti. Cele mai multe cărţi tipărite de Honterus au fost destinate bibliotecii şcolii sale, cât şi celei orăşeneşti. Şcoala primeşte o misiune de onoare prin posibilitatea de a deţine cărţi de valoare, pe care să le împrumute elevilor săi, multe volume din această bibliotecă şcolară provenind de la biblioteci din Grecia. În scurt timp, încăperile destinate bibliotecii devin neîncăpătoare, astfel că în 1547 se hotărăşte construirea unei noi clădiri, care să fie destinată bibliotecii şcolii. În luna septembrie a aceluiaşi an, clădirea este terminată. Aceasta a fost prima clădire din Transilvania şi România destinată unei biblioteci. Marele incendiu care a mistuit o parte a centrului Braşovului în 21 aprilie 1689, a distrus, atât clădirea, cât şi bogatul fond al bibliotecii, din păcate fiind salvate doar 26 de lucrări. 

Honterus elaborează un regulament de funcţionare a şcolii, „Constitutio Scholae Coronensis” (1543), cunoscut drept primul în spațiul carpato-dunărean. Regulamentul şcolar redactat de Honterus menţionează primul catalog de bibliotecă din ţara noastră şi pune bazele primei organizaţii a elevilor, „Coetus Honteri”, în cadrul căreia, aceștia aveau multă libertate de decizie şi acţiune, cu scopul dezvoltării şi pregătirii lor pentru viaţa în societate. 

Registru nominal al elevilor pe anii 1758-1823.
Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov

În 1544, Valentin Wagner, colaboratorul lui Honterus şi rectorul liceului, întocmeşte prima matricolă școlară din țara noastră, adică primul catalog şcolar. 

În anul 1612, în lupta de la Feldioara, în care se confruntă armatele principelui maghiar Gabriel Bathory cu armata braşoveană, 39 de „studenţi” ai gimnaziului îşi dau viaţa, alături de Michael Weiss, judele Braşovului, în încercarea disperată de a salva oraşul. Caracterul umanist al liceului face ca în anul 1677 elevi ai gimnaziului să joace „Titus Andronicus”  de William Shakespeare, aceasta fiind prima reprezentaţie teatrală a unei piese de Shakespeare, pe actualul teritoriu al României.

De-a lungul timpului, școala a dat sute de promoții de absolvenți. Printre personalităţile vieţii ştiinţifice, culturale și sociale, atât la nivel regional, cât și naţional şi internaţional, provenite din rândurile absolvenților Colegiului Național „Johannes Honterus“ Brașov, se numără profesori, filologi, teologi, istorici, filosofi, medici și farmaciști, juriști, economiști, scriitori, muzicieni și artiști plastici etc.

Dintr-o lungă listă, întinsă pe aproape cinci secole,  îi amintim pe:

Valentin Greissing (1653-1701) – Rector, Doctor în arte liberale și filozofie, asistent la Facultatea de filozofie a Universității din Wittenberg, profesor la gimnaziul din Sczeczin.

Stefan Bergler (1680-1738)  – Filolog, Doctor în filozofie și în arte liberale, a lucrat pentru edituri din Leipzig și Amsterdam, bibliotecar și secretar particular a lui Nicolae Mavrocordat (și al fiului său Constantin Mavrocordat), domnul Țării Românești, la București.

Johann Hedwig (1730-1799) –  Medic și botanist, profesor de botanică la Universitatea din Leipzig, descoperitorul reproducerii mușchilor.

Christian Flechtenmacher (1785-1843) – Jurist, autor principal al „Codului Callimachi”, valabil în Moldova până după 1860. Pravilistul statului în Moldova, profesor universitar de drept la Iași.

Johann Martin Honigberger (1795-1869) – Farmacist, medic, explorator în Asia, medic de curte în India.

Ioan Popazu (1808–1889) –  Cărturar român, episcop ortodox al Episcopiei Caransebeșului, colaborator al mitropolitului Andrei Șaguna, revoluționar pașoptist, secretar al Marii Adunări Naționale de la Blaj.

Karl Maager (1813-1887) –  Economist, director al școlii comerciale, al Gremiului comercial german din Braşov, primul președinte al Camerei de industrie și comerț din Braşov, promotor al construcției de căi ferate în Transilvania.

Julius Römer (1848-1926) – Profesor de științe naturale, botanist, promotor al turismului în cadrul Societății alpine și al Societății Carpatine Transilvane.

Viktor Roth (1774-1936) –  Pastor luteran și istoric sas transilvănean, membru de onoare al Academiei Române din 1926.

Adolf Meschendörfer (1877-1963) –  Rector, inițiatorul olimpiadelor pentru elevi, scriitor, poet, dramaturg.

Sextil Pușcariu (1882-1963) –  Filolog și istoric literar, profesor universitar la Cernăuți și ulterior la Cluj, unde devine și rector al Universității și întemeiază Muzeul Limbii Române, membru al Academiei Române.

Oswald Thomas (1882-1963) –  Profesor de matematică și fizică, ulterior conducătorul Observatorului astronomic din Viena și conferențiar la Catedra de astronomie a Universității din Viena.

Valeriu Bologa (1892-1971) –  Medic, Doctor în medicină, profesor universitar de istoria medicinei la Cluj, om de știință emerit și laureat al Premiului de Stat, fondator al școlii de istorie a medicinei din Cluj Napoca.

Tudor Ciortea (1903-1982) –  Muzician, compozitor, Maestru Emerit al Artei din RPR (1964), laureat al Premiului de Stat, întemeietorul școlii muzicale braşovene.

Paul Philippi (1923–2018) – Teolog, istoric, profesor universitar și politician sas transilvănean cu studii în Elveția. Prof. univ. Dr. la Universitatea din Heildelberg (1971- 1986) și din 1983 și la Facultatea de Teologie din Sibiu,  Dr.h.c. al  universităților din Sibiu și Cluj – Napoca, Fondator al Forumului Democratic al Germanilor din Romania (1992), al cărui președinte a fost până în 1998, devenind apoi președinte onorific. În 2003 a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de cavaler. Pentru meritele sale deosebite a primit titlul de Cetațean de onoare al municipiilor Sibiu și Braşov.

Gernot Nussbächer (1939-2018) –  Istoric, scriitor de limbă germană, unul dintre cei mai profilați și mai competenți specialiști în domeniul arhivisticii, desfășurându-și activitatea la Arhivele Statului din Cluj și Braşov.  În cei peste 60 de ani de activitate a scris peste 25 de lucrări importante și peste 1500 de articole de specialitate.

Hans Eckart Schlandt (1940-) –  Organist și profesor, care timp de aproape 50 de ani a fost curator și organist al Bisericii Negre din Brașov. Premii: premiul „Johann-Wenzel-Stamitz”, premiul „Uniunii criticilor muzicali din România”, premiul „Apollonia-Hirscher”, Medalia Honterus , cetățean de onoare al Braşovului.

Johannes Honterus. Sursa foto: vom-glauben.de

Gimnaziul umanist înfiinţat în 1541 de Johannes Honterus, umanist sas și reformator religios al sașilor din Transilvania, a funcţionat fără întrerupere până în zilele noastre și a jucat un rol deosebit în viaţa culturală a Transilvaniei, rămânând până astăzi o instituţie de prestigiu. Johannes Honterus, născut Austen (n. 1498, Braşov – d. 23 ianuarie 1549, Braşov) a dobândit, datorită activității sale vaste şi multilaterale, încă din timpul vieții, un meritat renume ce a depăşit graniţele ţării în care a trăit. Studiază la Viena, publică numeroase lucrări, predă și editează manuale școlare la Cracovia, capitala Poloniei, și la Basel, centrul umanismului european din acel timp. În 1530 publică la Cracovia „Rudimenta cosmographica” („Elementele cosmografiei”), în limba latină. Aceasta a fost îmbogățită cu 106 versuri și cu 16 hărți xilografiate (gravate pe lemn) de Honterus însuși, cartea devenind astfel primul atlas geographic “minor” din Europa centrală și sud-estică. Tot aici se regăsește și prima hartă a României de astăzi. În 1535 revine la Brașov pentru a se dedica reorganizării învățământului local și un an mai târziu înființează a doua tipografie din Transilvania. Honterus se interesează în mod deosebit de educaţia tineretului, realizând câteva premiere în domeniul școlar, continuate apoi de cei care i-au urmat. Astfel, în 1539, publică primele manuale școlare pentru ciclul inferior (trivium) în tipografia sa. În anul 1559 se tipăreşte primul manual în limba română, „Catehismul românesc”, dăruit cu mare fast, şcolii româneşti din Șcheii Braşovului.

1533 Johannes Honterus, dupa ce a studiat la Viena, a predat si a editat manuale scolare la Cracovia, capitala Poloniei, si la Basel, un centru al culturii umaniste din Elvetia, este chemat la Brasov pentru a se dedica reorganizarii invatamntului din Brasov.

1539 Publicarea primelor manuale scolare, tiparite in tipografia lui Honterus, pentru ciclul inferior(trivium)

1541 Transformarea manastirii Sf. Ecaterina intr-o scoala publica si intr-o scoala pentru cei mici.

1542 Studentii scolii brasovene dau prima reprezentatie publica de teatru in Casa Sfatului.

1543 Constitutio Scholae Coronensis (Constitutia scolii brasovene), primul regulament scolar din tara noastra, infiintarea cetei (Coetus) studentilor, prima organizatie de elevi.

1544 Valentin Wagner, colaboratorul lui Honterus si rectorul liceului, intocmeste prima matricola scolara din tara noastra (1544-1810)

1544 Prima mentiune pe tara a unei scoli pentru fete.

1546 Infiintarea primei mori de hartie din tara noastra la initiativa lui Honterus, pentru aprovizionarea cu hartie a scolii, a tipografiei si a cancelariilor.

1547 Demolarea scolii vechi si constructia cladirii Bibliotecii(Liberei)

1657 Retiparirea regulamentului scolar din 1543

1689 Aprilie 21. Marele incendiu al orasului distruge vestita biblioteca scolara, din care raman numai 26 de volume.

1743-1748 Reconstructia din temelii a cladirii gimnaziului Honterus (azi corpul B).

1772 Cladirea fostei biblioteci este transformata in locuinte pentru nevazatori.

1793 Constructia corpului C cu un etaj pentru biblioteca scolara.

1822-1823 Constructia corpului A ca scoala pentru baieti.

1834 Cele doua etaje ale corpului B sunt construite din nou.

1845 Cu ocazia sarbatoririi a 300 de ani de la infiintarea scolii se serbeaza prima serbare Honterus. Apare cartea lui Joseph Dack Geschichte des Kronstdter Gymnasiums (Istoria gimnaziului (liceului) din Brasov).

1855 Corpul C este supraetajat cu un al doilea etaj pentru a adaposti muzeul scolii.

1898 Apare lucrarea Geschichte des Kronstdter Gymnasiums.

1845-1869 (Istoria gimnaziului din Brasov 1845-1869) de Julius Gro.

1903 Gimnaziul evanghelic din Brasov primeste denumirea oficiala de Gimnaziul Honterus.

1911-1913 Constructia cladirii noi a Gimnaziului Honterus la poalele dealului Romurilor (azi Maternitatea).

1948 Prin reforma invatamntului, Liceul Honterus este nationalizat si continua activitatea cu denumirea de Liceul Mixt German in cladirea Liceului Saguna. In vechiul Gimnaziu Honterus (cladirile B si C) functioneaza o scoala feroviara, in vechea scoala de baieti (cladirea A) functioneaza scoala elementara nr. 23, ulterior nr. 4. Ulterior, scoala primeste numele scoala medie mixta nr.2 cu limba de predare germana.

1956 Scoala medie mixta nr.2 cu limba de predare germana primeste cladirea B.

1959 Unificarea scolilor. La Liceul nr.1 in cladirea Saguna exista o sectie germana, clasele elementare sunt anexate la scoala elementara nr.4, care primeste si cladirile B si C.

1970 Scoala generala nr.4 primeste numele de Johannes Honterus.

1971 Se infiinteaza Liceul de cultura generala Johannes Honterus fiindu-i atribuite cladirile A (scoala de baieti), B (Gimnaziul vechi) si C (Muzeul vechi).

1977 Liceul Johannes Honterus este un liceu de filologie si istorie cu o sectie de matematica si fizica.

1980 Aparitia primului ziar al scolii "Honterusschule heute".

1990 Liceul Johannes Honterus devine liceu teoretic.

1991 Cladirea C este renovata si inzestrata cu ajutor din Austria si Germania.

1994-1996 Cladirea B este temeinic renovata si inzestrata cu ajutor din Germania.

2005 Renovarea corpului C cu ajutor financiar de la Banca Mondiala.

1 septembrie 2019 Liceul devine, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării, Colegiu Național, iar din 2020 face parte din Alianța Colegiilor Centenare. 

Surse info:

Monitorul Expres
Liceul Teoretic Johannes Honterus

Monitorul Expres