3 martie 1959 - Se infiinteaza intreprinderea Rulmentul Brasov

.

Uzina de rulmenti Brasov a fost dezvoltată in clădirile unei foste baze de aviatie militară. Primii rulmenti s-au produs la Brasov intr-o sectie a Uzinei Steagul Rosu, infiintata in 1949. În primul an de fabricaţie, Secţia de rulmenţi a uzinei a produs 6278 rulmenţi, ca în anul următor să producă 217.000. Din 1959, secţia devine unitate producătoare de sine stătătoare şi se dezvoltă an de an, devenind „Uzina Rulmentul” Braşov.

Baza aeriana care se va transforma in uzina. 1937
(Baza e in partea de sus a imaginii. Jos e uzina IAR)

In 1921, la Stupini a fost amenajat un aerodrom cu un hangar tip Bessonneau pentru Escadrila 1 Aviație, detașată la Brașov. Acesta era situat în apropierea viitorului aerodrom al fabricii IAR și al Flotilei 1 Bombardament. Flotila 1 Bombardament și Baza Aeriană cu reședința în garnizoana Brașov, cu subunitățile și serviciile necesare funcționării sale, s-au înființat la 1 ianuarie 1937.  Întrucât clădirile administrative și hangarele noii baze aeriene erau încă în construcție în ianuarie 1937, instrucția a continuat în cadrul Flotilei de Luptă de la Pipera, până la data de 1 martie 1937.

În noiembrie 1935, Consiliul Superior al Avocaturii Statului avizează favorabil contractul „ prin învoială” prin care, Uzinele de Fier și Domeniile din Reșița, se obligă să construiască pentru Ministerul Apărării Naționale: 3 hangare metalice de 51 m deschidere, 1 hangar metalic de 100 m deschidere și două ateliere de avioane cu hală de montaj. Toate acestea au fost gata in 1938.

In 1944 are loc amenajarea unei secții provizorii în Hangarul 6 al Flotilei de bombardament, pentru reparații ale avioanelor germane capturate, acesta fiind începutul Atelierului de Reparat Material Volant. Decretul Consiliului de Miniștri nr. 199/1949 privind organizarea întreprinderilor de stat organizează și activitatea Atelierelor de Reparat Material Volant nr. 2, având ca profil reparația de avioane, de motoare de avion și fabricația de avioane și motoare. 

In fundal se vad hangarele bazei aeriene

In anii 1952 si 1957 Ministerul Forțelor Armate cedează o serie de clădiri, mașinile, instalațiile, uneltele, obiectele de inventar și mijloacele de transport către Atelierul de Reparat Material Volant nr. 2 si către Uzina de Reparat Material Volant nr.3 (URMV 3).

În luna martie 1959 se înființează întreprinderea Rulmentul Brașov prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 228 din 3 martie 1959. Iar în 29 mai 1959 Ministerul Forțelor Armate transfera în administrarea URMV 3 alte clădiri cu o suprafață construită totală de 10.069 mp.

URMV 3

1 iulie 1959 este data desființării Uzinei de Reparat Material Volant nr. 3 și a aerodromului din Orașul Stalin. Mijloacele fixe, clădirile și terenul URMV nr. 3, se transferă de la Ministerul Forțelor Armate la Ministerul Industriei Grele, începând cu data de 1 iulie 1959, cu excepția Hangarului 6, care se transferă pe data de 1 aprilie 1959. Primul proces-verbal de predare a clădirilor între URMV nr. 3 și Uzina Rulmentul este datat 7 iulie 1959, pentru: Hangarul 1 , Hangarul 3 , Hangarul 4. Primele autorizații de construcție pentru Fabrica Rulmentul, strada Podului nr. 2, au fost emise pe 2 decembrie 1959, fiind eliberate de Secția de Sistematizare și Arhitectură, Orașul Stalin, regiunea Stalin pentru: centrală de aer comprimat, centrală termică I și rețea de medie presiune, centrală termică II și rețea de joasă presiune, hala nr. 5 amenajare (tehnologie, construcții și montaje instalații în scopul producerii de rulmenți pentru secția strungărie a inelelor), gospodăria de strungituri, alimentarea fabricii cu gaz metan. La 7 august 1961, Ministerul Forțelor Armate trece în administrarea întreprinderii Rulmentul și ultimele construcții ale fostei baze aeriene pe care le mai deținea. 

Uzina Rulmentul. 1962. Sursa foto: Agerpres

În 1976 este aprobat Decretul nr. 318/1976 pentru „Dezvoltarea Întreprinderii Rulmentul Brașov la capacitatea de 53 milioane bucăți/an” și „Dezvoltarea Centrului de Cercetare - Proiectare Rulmenți” . În planul de investiții al Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini pe perioada 1976-1980 se prevede această dezvoltare a întreprinderii, primul termen de punere în funcțiune parțială fiind luna decembrie 1977. Prin act normativ se decide amplasarea halei de rulmenți cu ace și speciali, parțial în afara perimetrului construibil al municipiului Brașov. De asemenea, se aprobă construirea, în cadrul anexelor tehnico-sociale, a unei suprafețe de 150 mp pentru spații tehnico-administrative. Tot prin acest decret se aprobă demolarea unor construcții cu o suprafață totală de 990 mp: magazie de material chimice din 1936, corp pază (spălătorie de rufe) din 1976 și șopron pentru materiale de construcție (baracă de lemn) din 1954.

În planul perioadei 1976-1980 sunt prevăzute investiții în valoare de 1.280.000 lei, din care 275.000 lei pentru construcții precum: amplificarea stației de 110/6 kV, sistematizarea albiei râului Timișul sec, amenajarea buclei de întoarcere a troleibuzelor, extinderea sursei de apă și extinderea stației de epurare a municipiului Brașov și contribuții la șoseaua industrială de centură. Organizarea tehnologică a producției este prevăzută pe linii de fabricație automatizate pentru reperele de mare serie sau pe grupe de mașini specializate pentru anumite operații.

În 1977, prin Decretul 198/1977, era aprobat acordul de împrumut în valoare de 38.000.000 dolari pentru dezvoltarea Întreprinderii Rulmentul Brașov, încheiate între Banca Internațională pentru reconstrucție și dezvoltare și Banca de Investiții. Proiectul intenționa dezvoltarea capacității anuale de producție a întreprinderii la cca 33,5 milioane rulmenți (excluzând rulmenții speciali, cardanici și cu ace) și creșterea la 240 a numărului de dimensiuni de rulmenți produși. Fondurile obținute prin împrumut aveau să servească la „ Extinderea și modernizarea liniilor de producție existente, echiparea și construirea de noi linii și instalarea de echipamente astfel încât să se atingă capacitatea anuală de cca. 33,5 milioane de rulmenți, inclusiv instalarea unei linii automate de montaj cu o capacitate anuală de cca 5,5 milioane rulmenți” . Și pentru „extinderea și modernizarea instalațiilor de producție pentru forje, inele, bile, role, colivii și alte servicii ale echipamentelor necesare funcționării instalațiilor descrise în anterior la nivelul de producție și de calitatea amintită”.

Sectia polizare bile.

Deși dinamica de creștere a producției impunea existența forței de muncă calificate, conducerea întreprinderii se confrunta cu mari probleme în acoperirea necesarului mâinii de lucru. Pentru rezolvarea acestei probleme, autoritățile au prevăzut în planul de investiții pentru perioada 1971-1975 sumele pentru construirea unui grup școlar al întreprinderii Rulmentul, unde aveau să fie asigurate condițiile unei bune pregătiri profesionale, atât pentru necesarul propriu de muncitori, cât și pentru fabricile de rulmenți nr. 3 Alexandria și nr. 4 Focșani. Școala a fost dotată cu 12 săli de clasă, un atelier de 1000 mp și un internat cu 600 de locuri.

Cele mai recente construcții industriale de pe amplasament (hală în suprafață de 3300 mp pentru secția de bucșe și cuzineți speciali), au fost aprobate prin Decretul Consiliului de Stat în anul 1988, fiind executate abia doi ani mai târziu. 

În perioada comunistă, Brașovul era al doilea pol industrial al României. Iar întreprinderea “Rulmentul” intra printre perlele coroanei, alături de Steagul Roșu și Tractorul. La fabrică lucrau peste 7.000 de oameni, iar zecile de hectare pe care se întindea uzina reprezentau un adevărat oraș în oraș.

Platforma uzinei Rulmentul in 2008, la un an de la inchidere. Sursa foto: Bing Maps

După 1990, la capătul unei etape de dezvoltare care durase trei decenii, evoluția uzinelor Rulmentul a luat o turnură neașteptată. Acumularea treptată a datoriilor coroborată cu mai multe încercări neizbutite de privatizare au condus, în 2007, la închiderea definitivă a întreprinderii. De experiența profesională a personalului încadrat la Rulmentul a beneficiat firma germană Schlaeffer (Schlaeffer România, din 2006) care intrase pe piața locală de rulmenți cu câțiva ani mai devreme.

Poarta uzinei Rulmentul, in 2007, anul inchiderii.
Sursa foto: Agerpres

Au urmat multi ani in decursul cărora “Rulmentul” a trecut prin peste 40 de licitații de vânzare esuate, inclusiv una în urma căreia fusese desemnat un câștigător pentru suma de 35 de milioane de euro, dar banii nu s-au mai plătit, așa că tranzacția a fost anulată. In cele din urmă platforma industrială a ajuns sa aibă trei proprietari, respectiv firmele Dacia Plant şi URB şi Universal Rulmenţi Bearings SRL (continuatoarea companiei Sigur Imob, cea care a cumpărat în 2010 opt hectare din suprafaţa fostei uzine de rulmenţi, oferind preţul de pornire al licitaţiei, de 2,6 milioane de euro) şi Primăria Braşov.

După desființare, proprietatea a fost dezmembrată. O parte a imobilelor rezultate în urma dezlipirii au fost cumpărate de investitori privați (terenurile și grupul de construcții din partea de N a amplasamentului), clădirea anexă situată la S de de fostul hangar 1, fosta cantină a întreprinderii, hala unde se fabricau cuzineți. Restul construcțiilor și terenul aferent aparțin Statutul Român și Primăriei Municipiului Brașov. 

Construcțiile intrate în proprietatea privată au beneficiat de lucrări de întreținere, fie și minimale, unele dintre acestea făcând chiar obiectul unor operațiuni de schimbare a funcțiunii și renovare (centru de fitness, centru de conferințe și hotel Lux Divina). Spre deosebire de acestea, clădirile și terenurile Statului și cele ale Primăriei Brașov nu au mai fost utilizate, ceea ce a condus la degradarea construcțiilor și a instalațiilor (sub acțiunea directă a factorilor climatici și atmosferici, precum și a celor antropici). 

Hala unde a funcționat secția mecanizări a intrat în proprietatea Dacia Plant SRL. În anul 2014, deținătorul clădirii a comandat un proiect de reconversie în vederea transformării vechii hale în centru de conferințe cu săli de întruniri, expoziții, concerte, zonă de alimentație publică și cazare. Proiectul a înglobat și o fostă clădire anexă, amplasată la S de hangar. În urma lucrărilor au rezultat 55 de camere pentru cazare (la gradul de confort 3 stele) și 7 săli de evenimente cu capacități cuprinse între 60 și 2200 de persoane; cea mai mare sală a fost amenajată în hala fostului hangar. 

Una dintre marile hale ale uzinei, golita de utilaje. Anul 2021.

Dupa preluarea celei mai mari părti din platforma industrială, Primăria s-a gindit să amenajeze în clădirile de la Rulmentul un parc industrial de software, dar şi un muzeu al industriei braşovene, unde să fie expuse simbolurile fabricilor de altădată.

Proiectul "parcului Rulmentul".

In 2020, Primăria Brasov a elaborat un proiect de reconversie a fostei platforme industriale Rulmentul în cel mai mare parc din Brașov, pe o suprafață de 31 de hectare. La baza acestui proiect a stat un studiu realizat de Banca Mondială, care a propus 3 scenarii de reconversie a zonei, scenariul ales fiind cel care prevede cea mai mare dezvoltare de zone verzi pe acest areal. Astfel, se prevedea menținerea a 8% dintre clădirile existente și pe 17,5 ha se dorea amenajarea de parcuri și spații verzi create pe loturi. În cadrul acestui scenariu, se păstrau doar clădirile cu valoare arhitecturală, care urmau a fi reconsolidate, renovate și utilizate pentru diferite tipuri de funcționalități. Se avea în vedere dezvoltarea de clădiri noi pe o suprafață de 20.000 mp. Proiectul includea amenajarea unui parc de distracții, a unui sat pentru activități sportive, studio de filme, muzeu, școală, grădiniță și centru expozițional.

La mijlocul lunii septembrie 2020, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a informat Primăria Brașov  că proiectul "Reconversie zone abandonate în zone verzi – Zona industrială Rulmentul" a fost selectate pentru a primi finanțare prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, pentru elaborarea documentației tehnice care va conține: studiul de fezabilitate, studii geotehnice, expertize tehnice, studii pentru obținerea acordurilor și avizelor de mediu, studii hidrologice, studii topografice, documentații cadastrale, documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, după caz.

In ianuarie 2021, noul primar al Brasovului, Allen Coliban, anunta că Primăria a lansat licitaţia pentru documentaţia celui mai mare parc al oraşului. „Paradoxul la Braşov este că, deşi suntem înconjuraţi de natură, nu avem niciun parc adevărat, aşa cum vezi în oraşele europene sau chiar în unele oraşe din România. Mai mult, în ultimii ani, am văzut că am şi pierdut din puţinul spaţiu verde pe care îl avem. Lucrurile se schimbă în bine! Ne-am propus să facem Braşovul Capitala Verde a României, aşa că am lansat licitaţia privind documentaţia pentru un amplu proces de reconversie urbană a 32 de hectare din zona fostei platforme industriale Rulmentul”, preciza primarul Braşovului. Zece zile mai tarziu Primăria Braşov anunta că are în plan să anuleze licitaţia pentru realizare a documentaţiei tehnico-economică pentru acest proiect, apoi a comandat un studiu istoric pentru fosta platformă industrială Rulmentul, în vederea regenerării urbane a acestei zone.

In iunie 2021, Institutul Național al Patrimoniului a definitivat studiul istoric pentru fosta platformă industrială Rulmentul. Întrebările principale la care au trebuit să răspundă istoricii, arhitecții și peisagiștii care au realizat acest studiu au fost dacă pe amplasament există construcții cu valoare, iar în cazul în care există, dacă este posibilă reconversia lor.

Primarul Allen Coliban a precizat că acest studiu va sta la baza concursului de soluții ce va fi lansat în vederea conturării proiectului de regenerare urbană a zonei. „Nu putem vorbi de regenerare, fără să înțelegem istoria locului. Este o platformă ce își are originea în perioada interbelică și păstrează urmele transformărilor succesive. Acestea au o valoare atât din punct de vedere industrial, cât și al patrimoniului. Avem într-un spațiu istoric și important al Brașovului, care deja nu mai este unul periferic, o fostă zonă industrială care s-a conservat destul de bine. Avem hangare, care sunt importante pentru istoria aeronautică și industrială, dar și toate secvențele ulterioare de dezvoltare ale fabricii de rulmenți. Nu vorbim de o abordare strict nostalgică, ci de una modernă din punct de vedere arhitectural și urbanistic, pe care o vedem în toată lumea. Vorbim de reconversie și aducere în prezent, respectiv de amenajare a unor clădiri cu funcțiuni urbane de care orașul are nevoie, dar care să respecte și lucrurile legate de trecute. Abia acum putem înțelege potențialul, pe care îl punem la dispoziția arhitecților în cadrul concursului de soluții pentru proiectare, astfel ca propunerea cea mai reușită să câștige și să fie pusă în practică. Va fi un spațiu de recreere, cu zone verzi, și spații culturale, iar toate aceste funcțiuni vor fi incluse în tema de proiectare”, a precizat primarul Allen Coliban.

In 2021, platforma Rulmentul a fost vizată de către organizatorii Electric Castle pentru organizarea unui festival de muzical în 2022, însă aceștia au renunțat la idee. În noiembrie 2021, între Primărie și organizatori fusese semnat chiar și un parteneriat pentru organizarea evenimentului.

In luna mai a anului 2023, Primăria Brașov a încheiat un contract cu OAR pentru ca această organizație profesională să pregătească organizarea concursului de soluții: elaborarea temei, a regulamentului, estimarea costurilor, selectarea juriului internațional și desfășurarea concursului internațional de soluții pentru reconversia fostei platforme industriale Rulmentul. În urma competiției, câștigătorii urmau să elaboreze Planul Urbanistic Zonal, proiectul peisagistic și proiectul pentru unul dintre obiectivele aflate pe platformă. 

Proiectul a avansat cu pași mărunți, iar dezbaterile s-au încheiat abia la începutul lui 2024, când Ordinul Arhitecților din România, în cadrul contractului cu Primăria Brașov pentru întocmirea proiectului, a organizat o întâlnire cu cetățenii municipiului pentru a afla direct de la aceștia care sunt așteptările cu privire la reconversia fostei platforme industriale Rulmentul, de la ce facilități de agrement, sportive sau de alt tip ar trebui să ofere, cât spațiu ar trebui alocat zonelor verzi, care clădiri ar trebui păstrate și ce destinații ar trebui să primească aceste clădiri.

În timp ce Primăria a tot studiat și a dezbătut, platforma a fost lăsată de izbeliștesi si s-a transformat în groapă de gunoi, dar și în „sursă de venit” pentru hoții de fier vechi, care în periplul lor distrug poate și lucruri ce puteau fi exponate într-un muzeu al fostei industrii brașovene, care să aducă aminte de realizările Brașovului la acest capitol. În plus, din cauză că zona nu a fost supravegheată au fost provocate și mai multe incendii în vechile hale ale uzinei.

Proiectul de regenerare urbana a platformei declarat cistigator. 15 octombrie 2024.

În perioada 11 – 14 Octombrie 2024 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la Concursul Internațional de Soluții „RULMENTUL, BRAŞOV”, competiție lansată oficial pe data de 3 iunie 2024, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), în parteneriat cu Filiala Teritorială Brașov, Covasna, Harghita a OAR, Autoritate Contractantă – Primăria Municipiului Braşov.

Obiectivul principal al concursului a fost selectarea celei mai bune soluții pentru regenerarea urbană a fostei Platformei industriale Rulmentul, în vederea atribuirii contractului de proiectare. Potrivit Primăriei, regenerarea urbană a reprezintat un proces de amploare și de durată care necesită o abordare integrată, pluridisciplinară și desfășurată etapizat.

Competiția a vizat regenerarea urbană a Platformei Industriale Rulmentul Brașov, prin: 

(1) stabilirea unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen mediu și lung pentru regenerarea Platformei industriale Rulmentul;

(2) amenajarea unui spațiu verde / public cu o suprafață de aproximativ 11 hectare, cuprinzând amenajări ale suprafețelor neconstruite, dar și amenajări ale construcțiilor existente în perimetrul indicat, obiectiv ce va fi proiectat pentru a deveni nucleul principal al întregului ansamblu, putând conecta viitoare funcțiuni așezate perimetral;

(3) reabilitarea unor construcții cu certă valoare patrimonială (Ansamblul Hangar 6) și transformarea acestora într-un centru cultural.

In 15 octombrie 2024, au fost anunțate rezultatele jurizării competiției. Juriul a transmis că a apreciat în mod deosebit proiectele care au cercetat, analizat și interpretat în mod creativ calitățile moștenirii industriale, construite și naturale, asociate cu identitatea, istoria si memoria sitului. Au fost evaluate în principal conceptele care au pus in valoare complexitatea peisajului, a artefactelor industriale și a elementelor construite, oferind soluții pentru problemele urbane, conexiunile și facilitățile sociale deficitare. Juriul a analizat, de asemenea, aspecte legate de peisaj și design urban, prin filtrul ecologic esențial pentru viitorul spațiu public care devine o noua coloană vertebrală urbană. 

Dintre cele 32 de proiecte depuse de echipe de arhitecți din 5 țări, juriul a acordat următoarele distincții: 

Imagine din proiectul cistigator.

PREMIUL I – Proiectul cu numărul 121 – AJ1001 - JB ARHITECTURA, ADN BIROU DE ARHITECTURĂ, BEROS ABDUL ARHITECȚI ASOCIAȚI  

PREMIUL II – Proiectul cu numărul 116 – WA2023 -SC Norma Arhitectură și Urbanism SRL, Boca Stefania Liliana – birou individual de arhitectură, SC Recreativ Arhitectură Peisageră SRL

PREMIUL III – Proiectul cu numărul 110 – AF7877 - SC PLANWERK ARHITECTURĂ ȘI URBANISM SRL; 

Imagine din proiectul cistigator.

Potrivit OAR, proiectul câștigător propunea o dezvoltare vizionară, autentică și inovatoare a Platforme Industriale Rulmentul, care păstra peste 60% din spațiu pentru a fi un parc public și ducea la dezvoltarea întregului oraș, inclusiv a localității Sânpetru.

Surse info: Primaria Brasov, Biz Brasov