2 decembrie 1926 - Se adopta statutul "Societatii Salvarea", prin care se infiinteaza prima statie de ambulanta a Brasovului

Prima masină (Chevrolet) de ambulantă a Brasovului. 1928.

Cu un astfel de vehicul erau transportati bolnavii
inainte de introducerea masinilor de salvare.

Doctorul Ioan Bordea a înfiinţat la Braşov "Societatea Salvarea", prima asociaţie de salvare. Aceasta a luat fiinţă în 1926, ca o necesitate, aşa după cum reiese şi din apelul comitetului de iniţiativă al Societăţii Salvarea „condiţiunile extrem de rudimentare şi neumane, în care se face transportarea bolnavilor" ce determină de multe ori decesul acestora, fac ca această asociaţie să fie o necesitate pentru ca „nu numai că va umple o mare şi prea simţită lacună în viaţa socială a Braşovului", dar „prin temeinica ei organizaţie va alina şi multe dureri şi va scăpa de la moarte şi multe vieţi"

În 20 mai 1926, 22 de persoane iau iniţiativa înfiinţării Salvării pentru ca în 2 decembrie 1926 să se aprobe statutele societăţii, iar o săptămână mai târziu să se aleagă organele de conducere şi control. Societatea Salvarea va avea personalitate juridică conform sentinţei no. 6.240/ 1928. Statutele societăţii îşi propun: "Să dea grabnice ajutoare în orice fel de accidente", să efectueze "transportul tuturor accidentaţilor din oraş şi judeţ la spitale şi sanatoriu.", să sprijine „în caz de catastrofă activitatea din alte judeţe". Este stabilită, de asemenea, emblema societăţii, conţinând ca semne heraldice emblema oraşului şi o cruce albă la mijloc. 

Din Gazeta Transilvaniei, editia din 1 decembrie 1928, aflăm că statia de Salvare abia a intrat in functiune si anuntă si cum se desfasoară activitatea noului serviciu sanitar.

După o muncă continuă, desfăşurată cu peristenţă timp de aproape doi ani, Societatea "Salvarea" a luat fiinţă efectivă. Două autoambulanţe sanitare pentru boalele obicinuite, una pentru boalele contagioase şi o trăsură stau la dispoziţia suferinzilor, spre a fi transportaţi în cele mai bune condiţiuni de la domiciliu la spitale şi sanatorii sau din o localitate în alta. Sediul ambulanţelor este la spitalul „Gh. Mârzescu" din Braşov. Numărul telefonului este 75. Oricine are nevoe de ambulanţă, pentru transportat bolnavi, se va adresa prin scrisoare, prin telefon sau prin viu grai Administraţiei Spitalului „Gh. Mârzescu“, indicând adresa exactă, unde să se prezinte ambulanţa, numărul bolnavilor care urmează a fi transportaţi, boala de care suferă, şi locul unde trebuesc transportaţi. Bolnavii săraci, pentru orice boală şi orice accidente, sunt transportaţi gratuit. Societăţile, industriile cu cel puţin 20 lucrători şi oricare alte instituţii publice sau private, care plătesc anual o cotizaţie de cel puţin 5000 lei, se bucură de gratuitate absolută, atât sub raportul acordării primelor ajutoare medicale, cât şi sub raportul transportului bolnavilor sau accidentaţilor, care le aparţin. Particularii cu o bună situaţie materială plătesc pentru un transport în oraş 100 de lei, iar pentru un transport în afară de oraș câte 10 lei de km. Plata se face contra chitanță.

Dacă la Bucureşti Salvarea a fost înfiinţată de profesorul N. Minovici, la Braşov au fost implicaţi o serie de membri fondatori, printre care s-au numărat: I. Bordea, Th. Sbârcea, I. Gancevici, I. Popp, V. Negrilă, T. Prişcu, Al. Tălăsescu, I. Lupu, Iosif Puscaru, Constantin Oancea, col. Oprescu. 

Garajul ambulantelor de la spitalul Marzescu.

In februarie 1927 a fost organizată prima serată în beneficiul salvării. Ca urmare a donatiilor strinse de la brasoveni, în 1928 au fost comandate 2 ambulanţe Chevrolet la casa Leonida et CO din Bucureşti. Ambulanţele erau garate la spitalul Gh. Mărzescu, telefonul spitalului fiind şi al salvării. Salvarea devine functională in 1929, apoi va trece împreună cu spitalul Mărzescu în subordinea Primăriei, urmând o perioadă destul de dificilă, marcată prin restructurări şi lipsuri materiale. 

În 1934, încep tratativele cu „administraţia comunală a Municipiului Braşov" pentru a prelua în anumite condiţii serviciul de salvare care, în 1938, avea în dotare 4 ambulanţe; nu avea medic. Evoluţia salvării a continuat însă şi, în anul 1941, devine societate, iar în fruntea ei este ales conducător doctorul Ioan Bordea. Doctorul Bordea poate fi considerat un model prin tot ceea ce a făcut, o personalitate complexă a medicinii româneşti, care s-a remarcat în special în domeniul managementului sanitar şi o personalitate care a contribuit la progresul civilizaţiei noastre.

In anii 1940 se infiintează in Romania un serviciu de aviaţie sanitară, similar cu Detasamentul Aeromedical, din prezent, din subordinea Inspectoratului General de Aviație. Prima unitate AVIASAN din România apare la 14 noiembrie 1946 în Bucureşti şi aparţinea Ministerului Sănătăţii, fiind dotată cu 3 avioane IAR-38 şi 4 avioane Fieseler-Storch, amenajate pentru transportul bolnavilor şi îngrijiri în timpul zborului. La sfârşitul anilor ‘60, România înregistrează una dintre cele mai dezvoltate reţele de aviaţie sanitară din lume, un avion revenind la aprox. 145.000 locuitori, iar un transport sanitar în ţară nu dura mai mult de 2 ore.

Aviaţia sanitară a regiunii Stalin (Brasov) dispunea in 1958 de o staţie AVIASAN. Aeronavele acestui serviciu aerian transportau zilnic 6-7 litri de singe conservat și plasmă, seruri şi alte medicamente, asigurind astfel aprovizionarea centrelor îndepărtate cu tot ce este necesar pentru salvarea bolnavilor cu cazuri grave. Atunci cind avionul nu putea ateriza, echipajul lansa medicamentele, serurile sau sîngele conservat, deasupra satelor, comunelor sau in alte locuri indicate, cu paraşuta. De multe ori, cînd a fost nevoie, chiar medici sau asistente au fost lansaţi cu paraşuta în locurile unde nu se putea ateriza.

Aviaţia sanitară transporta de asemenea zilnic 12 bolnavi, care aveau absolută nevoie de intervenţii chirurgicale sau de altă natură, menite a le salva viaţa aflată în primejdie de moarte. Aviatorii staţiei AVIASAN transportau bolnavi la spitalele de urgenţă din diferitele centre ale ţării.

Articol din " Muncitorul Sanitar". 1963.
Sursa foto: Imi Pasa

Salvarea va beneficia de o statie modernă, cu toate dotările necesare, abia in 1963, cind este inaugurat sediul in care functionează si azi Serviul de Ambulantă Judetean Brasov. Noua statie dispunea de 30 de maşini. In ziarul "Muncitorul Sanitar", din 23 februarie 1963, se preciza ca sediul "dispune de un stationar pentru bolnavii care aşteaptă să fie transportati la locurile indicate sau care tranzitează, o cameră de sterilizare, două camere de gardă pentru personalul medical, o cameră de gardă pentru personalul mediu sanitar şi două camere de gardă separate avind alături băi şi duşuri pentru conducătorii auto. Comitetul sindicatului a amenajat un club, mobilat cu gust, înzestrat cu radio, televizor, bibliotecă, jocuri de sah, care oferă muncitorilor sanitari din această unitate posibilitatea unei recreări plăcute in timpul liber."

In 1966, Staţia regională de salvare si AVIASAN din Braşov dispunea de 48 autosanitare, din care 9 erau dotate pentru asistenţă de urgenţă calificată, prevăzute cu 

cele necesare. In plus, 8 avioane sanitare erau gata să decoleze oricînd pentru transportarea cazurilor grave din locuri mai îndepărtate. La acel moment, printr-o mai bună organizare a muncii, timpul de pornire la chemări scăzuse de la 5 minute la 2 minute, asta și datorită centralei telefonice 06, al telefonului 1.12.34 şi interurban 80. Se putea ajunge în 8-10 minute în cel mai îndepărtat colţ al oraşului, iar drumul pînă la Poiana Braşov era parcurs în 12 minute. Se prevedea ca in viitorul apropiat autosanitarele să fie prevăzute cu aparate radio emisie-recepţie şi cu electrocardiografe portabile. 

Gata de drum pentru o nouă intervenţie. Staţia de salvare Braşov. Sursa foto: Drum Nou, 28 august 1966

Prin Hotarirea de Guvern nr. 174 din 27 martie 1995, se reorganizează staţiile de salvare judeţene, care se desprind din structura organizatorică a spitalelor judeţene, sub denumirea de servicii de ambulanta judeţene, unităţi sanitare cu personalitate juridică în subordinea direcţiilor sanitare judeţene, infiintindu-se astfel "Serviciul de Ambulanţă Braşov".

Statia de Ambulanta Brasov. 2014. Sursa foto: Google Street View

In data de 5 septembrie 2007 si-a inceput activitatea Serviciul mobil de urgență, reanimare și descarcerare (SMURD) Brasov - unitate de intervenție publică integrată, de importanță strategică, fără personalitate juridică, având în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență, precum și echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat. SMURD funcționează în cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență, având ca operator aerian structurile de aviație ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele județene, regionale și cu autoritățile publice locale.

Sursa info si foto (alb-negru): Revista Acta Musei Porolissensis