1 decembrie 1927 - Inaugurarea Teatrului-Cinema ASTRA

Cinema "Astra". Anii '30.

In vechi documente scrie ca prima proiectie de film la Brasov a avut loc la 5 decembrie 1896 (ar fi prima din Transilvania), la Vila Kertsch, unde aveau loc evenimentele culturale ale vremii si unde azi e construit “Modarom”. La scurt timp de la prima proiectie cinematografica mondiala din 1895, de la Paris, brasovenii au avut privilegiul de a vedea peliculele lui Lumiere. In 1898 apare cinematograful “Apollo-Bioscop”, in locul caruia a aparut mai tirziu Cinema "Astra".

Program la Apollo-Bioscop, in aprilie 1912
Sursa foto: BCU Cluj

La inceputul anilor '20 Teatrul Naţional-Cinema „Apollo” era copleşit de datorii şi era şicanat de autorităţile locale, care îi solicitau sponsorizări pentru activităţi electorale şi plătea taxe de „lux” sporite. Asa se face ca cinematograful a fost predat „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român”. Contractul de închiriere a fost încheiat, în data de 5 octombrie 1926, între Ministerul Cultelor şi Artelor, reprezentat de ministrul Vasile Goldiş, pe de o parte, în calitate de proprietar al „Teatrului Naţional zis Apollo din Braşov”, şi Voicu Niţescu şi Tiberiu Brediceanu, de cealaltă parte, ca mandatari ai „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român /ASTRA/ Despărţământul din Braşov”. 

Teatrul Naţional zis Apollo din Braşov cu toate dependinţele lui şi cu întreg mobilierul şi maşinile aflătoare, care a fost închiriat, pe o perioadă de 10 ani, pentru 100.000 lei pe an, plătibili în patru tranşe trimestriale. Cinematograful „Apollo” a fost preluat într-o stare deplorabilă, descrisă sugestiv de Petre Munteanu, administratorul delegat al „Astrei”: 

După fiecare ploaie, se conturau pe plafoanele încăperilor hărţile mizeriei conturate cu broderii de mucegaiuri [...] şuiera vântul, bătea ploaia, [...] zdrenţele tapiseriei lojilor [...] adăposteau imperturbabilii spectatori permanenţi [...] unele din ferestre lipseau, [...]. Podul [...] era încărcat cu fân şi pae dospite în care cloţanii îşi făcuseră cuiburi [...]. Peste cinzeci de care de gunoi intrate în putrefacţie s-a scos din aceste pivniţe [...]. În loc de cabină pentru îmbrăcatul artiştilor o magazie umedă cu pereţii găuriţi [...] podelele musteau de apă [...]. Ca să treci prin sala de aşteptare laterală unde este astăzi instalat bufetul trebuia să-ţi închizi haina, să deschizi umbrela, să-ţi astupi nasul şi să fii atent să nu cazi în gropile podelei [...]. Cabina de orchestră un mic frigorifer cu miros de pivniţă. 

"Astra" a început ample lucrări de reparaţii şi investiţii într-un imobil care aparţinea statului şi care făcea obiectul unui proces de revendicare. S-au reparat acoperişurile, punându-se ţiglă sau tablă, s-au înlocuit grinzile putrede ale plafoanelor, s-au reparat coşurile de fum, s-au pus burlane noi, s-a refăcut zidăria interioară, s-au reparat uşile şi ferestrele, s-a refăcut podeaua, s-a zugrăvit întregul interior, s-a schimbat întreaga instalaţie electrică punându-se firele în tuburi Bergmann, s-au înmulţit punctele luminoase, s-a reparat, revizuit sau înlocuit instalaţia de apă în întreg edificiul. În sala de spectacol s-au pus patru sobe mari de teracotă, cinci lămpi mari de plafon în sală, s-au instalat ventilatoare, scaunele au fost reparate şi lustruite din nou, s-au tapisat balcoanele şi lojile, s-a mărit cabina de orchestră dându-i-se rezonanţă, s-au pus „lamperii” (probabil lambriuri) de stejar, s-au făcut cabine pentru artişti, cabina de proiecţie s-a construit după indicaţiile tehnice cele mai noi, s-a organizat şi s-a dotat cu mobilier biroul administrativ, casieria s-a amenajat modern în lemn de stejar, s-au pus instalaţii sanitare noi.

 Se pare că spectatorii puteau intra în sala cinematografului pe una din cele zece uşi de intrare, că vizionau spectacolele stând la parter, la galerie sau în loji, pe bănci din fier, pe scaune fixe din fier sau pe scaune Tonet din lemn, şi că, în caz de incendiu, puteau ieşi pe trei uşi. Sala de aşteptare s-a transformat în bufet, a fost parchetată, dotată cu o sobă, bănci şi scaune suficiente, i s-a adăugat o garderobă, şi pe hol a fost făcut un perete despărţitor din sticlă încadrată în lemn de stejar. Bufetul unde se găseau „bomboane şi consumaţii delicioase” servea şi de fumoir. Chiar şi curtea a fost avută în vedere. S-au demolat magaziile vechi şi insalubre, s-a nivelat curtea, parcul a fost curăţit. S-a construit poarta cea mare de la intrare şi s-au făcut, pictat şi montat noile firme cu inscripţia „Astra”.

Nu au fost ultimele reparaţii şi investiţii. Dintr-un raport pe anul 1931 rezultă că s-a refăcut cabina de proiecţie pentru a instala un nou aparat, că s-au zugrăvit culoarele spre loji şi galerie, iar pentru a îmbunătăţi acustica, s-au pus draperii la uşi şi postav de jur împrejurul balconului de la loji, galerie şi plafon. 

Inaugurarea Teatrului-Cinema „Astra” s-a făcut în mod festiv, în data de 1 decembrie 1927, la orele unsprezece şi jumătate, în sala nou renovată, cu ocazia sărbătoririi a nouă ani de la Marea Unire. Programul manifestărilor acelei zile, ne spune presa, a inclus un Te Deum în biserica din Cetate, o sfeştanie oficiată de 7 preoţi, printre care protopopii Iosif Blaga şi Ion Hodârnău, discursurile unor personalităţi ca Axente Banciu – preşedintele ASTREI Braşov, Ion Minulescu – Director General în Ministerul Cultelor şi Artelor, ca reprezentant al ministrului Al. Lapedatu. La actul inaugurării a asistat „un public numeros”.

Articol despre inaugurarea Teatrului-Cinema Astra,
pe prima pagina a Gazetei Transilvaniei. Sursa foto: BCU Cluj

Manifestarea a continuat cu „o producţie de potpouri a excelentei Orchestre a Regimentul 89 infanterie sub conducerea d-lui căpitan Robert Vanhouse şi admirabile coruri executate de Reuniunea de Muzică Gheorghe Dima”. A urmat o gustare în bufetul teatrului, iar după-amiază serbarea s-a continuat prin conferinţa, susţinută de deputatul Voicu Niţescu, intitulată Despre istoricul şi activitatea ASTREI din trecut. Dintr-un „Proiect de Regulament de funcţionare”, din anul 1926, aflăm că s-a creat „Secţiunea cinematografică şi teatrală «Astra»” care urma să fie condusă de comitet de direcţie compus dintr-un administrator delegat, de un econom şi de patru consilieri, iar ca personal, Secţiunea avea douăzeci şi unu de angajaţi: un funcţionar tehnic, o secretară, un casier general, doi casieri de bilete, un contabil, o dactilografă, zece controlori de bilete, un mecanic-desenator, un operator, doi servitori.

Consiliul de administraţie a trebuit să depună un efort uriaş pentru a conduce cinematograful, ţinând cont că reprezenta o societate culturală, nu un antreprenor privat. „Fiecare zi ridică o altă problemă, fiecare lună dezgroapă alte lipsuri, fiecare an ne angajează sufletul şi muncă în tot alte şi alte direcţii”, se spunea într-un raport de activitate din anul 1930. 

Reclama in Gazeta Transilvaniei.
Anul 1928. Sursa foto: BCU Cluj

Trebuie să remarcăm că în timpul amenajărilor interioare activitatea specifică unui cinematograf a continuat aproape neîntrerupt. S-au „angajat filme”, ceea ce înseamnă că au fost vizionate, că au fost alese, că s-au încheiat contracte cu casele de filme, că au fost aduse, că au fost proiectate, că li s-a asigurat fundal sonor cu ajutorul plăcilor de gramofon sau prin orchestră, că li s-a făcut publicitate, că s-au tipărit şi apoi că s-au vândut bilete. Reclama se făcea „prin viu grai”, cu automobilul „Fiat” sau cu sania de reclamă, prin panouri şi în presă. Din încasările de peste 5.500.000 lei, obţinute de cinematograf în anul 1927, s-au plătit filmele închiriate, salarii, impozite, reclama, reparaţii.

Potrivit reclamelor publicate în ziarele „Carpaţii” şi „Gazeta Transilvaniei”, braşovenii au avut posibilitatea să vizioneze, în anul 1927, la cinematograful de sub egida ASTREI, cele mai recente şi cele mai populare filme ale timpului, aproximativ optzeci de filme într-un an, în jur de cinci filme noi lunar. În general, filmele erau programate să ruleze câte trei serii zilnic şi se practicau tarife diferite, în funcţie de categoriile de public (copii, elevi, soldaţi, muncitori, soldaţi), de orele de rulare sau de costurile producerii filmului. Au încântat publicul actori celebri precum Ramon Novarro, Rudolf Valentino, Douglas Fairbanks, Charlie Chaplin, Harold Llyod, Gloria Swanson, Mary Pickford, sau populari actori germani, ca Harry Lidke, Harry Piel, Konradt Veidt etc. Regăsim pe lista filmelor rulate la cinematograful „Astra” două filme documentare româneşti: Voiajul navei şcoală «Mircea» în Arhipelag şi Mediterana în vara anului 1926 şi Înmormântarea regelui Ferdinand I, precum şi filme clasate în Registrul Naţional de Film de Biblioteca Congresului S.U.A. ca fiind „cultural, istoric sau estetic semnificativ” 

Teatru-Cinema Astra, 1927.
Sursa foto: Arhivele Nationale - Brasov

Menite să atragă publicul în sala de cinema, reclamele din presa locală ofereau informaţii despre actori, despre regizori sau despre tipul de film, însoţite de formule de tipul „cel mai mare film al sezonului”, „cel mai frumos”, „grandios”, „senzaţie mondială” etc. Printre filmele care au rulat la la cinematograful „Astra” (fost „Apollo”) din Braşov remarcăm filmul Metropolis, care a fost prezentat braşovenilor în perioada 8-14 aprilie 1927. Despre acest film de cinema, se ştia că a fost accesibil, în versiunea originala unui public restrâns, după care a fost scurtat substanţial. Este posibil ca România să se afle, graţie cinematografului „Astrei”, printre puţinele ţări care au rulat filmul în versiunea iniţială, la scurt timp după premiera mondială. Perioada de programare a filmului Metropolis a coincis cu introducerea denumirii de Cinema „Astra” în presa locală. Astfel, „Gazeta Transilvaniei”, „Kronstädter Zeitung” şi „Brassói Lapok” vor folosi pentru a anunţa filmele, începând din luna aprilie 1927, formula dublă ziarul „Carpaţii” a folosit denumirea de „Apollo” până în luna august 1927, când a adoptat denumirea unică de Cinema „Astra” persista mulţi ani. De exemplu, reprezentanţii cinematografului toamna anului1932, ambele denumiri.

Sala Teatrului-cinema nu a găzduit doar filme, ci şi spectacole de teatru, de cabaret, de operă şi de operetă, concerte ale unor artişti sau trupe din ţară şi din străinătate, spectacole şcolare, conferinţe. Din veniturile teatrului-cinema s-au susţinut activităţile culturale ale ASTREI, iar unele spaţii ale imobilului au găzduit secţii ale Despărţământului ASTRA – Secţia de Educaţie fizică şi Conservatorul de muzică. Activitatea meritorie a societăţii culturale în conducerea cinematografului a fost recunoscută şi la nivelul guvernului României care, prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, a trecut imobilul în proprietatea ASTREI în anul 1934.

In perioada comunistă cinematograful si-a schimbat denumirea in “Maxim Gorki”, mai apoi “Bârsa”, pentru ca in final să revină la “Astra”. Asa s-a numit si după 1990, pină a fost inchis in 2004. A avut o soartă similară cu cea a tuturor cinematografelor brasovene. 

Clubul The Moose, in fostul cinema Astra,
la inaugurare, in 2008. Sursa foto: Anyplace

Din 2002 pîna în 2010, cît a fost în folosinţa SC Trust President SRL, fostul cinematograf Astra a găzduit cel puţin trei cluburi de noapte. Clădirea cinematografului Astra a stat în paragină mai multi ani, apoi a intrat în deplina posesie a municipiului Braşov în anul 2012, cînd firma SC Trust President SRL, deţinută de controversatul şef al revoluţionarilor de la acea vreme, afaceristul Dorin Lazar Maior, a fost evacuată. Contractul de închiriere dintre RADEF şi SC Trust President SRL a fost parafat în 2002, având valabilitate până la 31 decembrie 2011. Între timp însă, firma deţinută de Dorin Lazar Maior a pornit şi ea un proces împotriva RADEF, în încercarea de a obliga „România Film“ să vândă clădirea fostului cinematograf Astra. Cererea firmei a fost respinsă printr-o sentinţă definitivă şi irevocabila emisă de Înalta Curte de Casaţie si Justiţe la data de 5 aprilie 2011.

Sala de cinema dupa reabilitarea din 2019-2020.

După preluarea imobilului, Primăria Brasov a reusit abia in anul 2019 să inceapă lucrări de reabilitare a fostului cinematograf. Clădirea a fost reabilitată de constructorul HAR&H, în baza unui contract în valoare de 8,8 milioane lei fără TVA. Intervențiile au început pe 15 februarie 2019 și aveau ca termen de finalizare data de 14 februarie 2021, însă recepția s-a făcut mult mai repede, în luna mai 2020.  După această reabilitare, clădirea găzduiește acum o sală de cinema de 124 de locuri și o sală de conferințe de 130 de locuri. S-au făcut o serie de intervenții, printre care unele lucrări de rezistență la planșeul, între sala de cinema și sala de conferințe din mansardă, s-a refăcut structura acoperișului, s-au realizat scările din beton și metalice, atât pe interior cât și pe exterior. A fost nevoie însă și de lucrări de construire, pentru refacerea structurii acoperișului și a învelitoarei, în forma inițială, pentru compartimentare sau

Intrarea in noul cinema Astra.
Anul 2020.

pentru închiderea unor goluri existente în pereți. Pe fațada de la stradă au fost montate două copertine din sticlă cu sistem metalic de susținere și s-au instalat mai multe sisteme importante pentru o clădire cu astfel de destinație este vorba despre o instalație interioară anti-incendiu, instalația de încălzire, instalația de ventilație climatizare, sistemul de proiecție pentru cinema, sistem audio pentru sala de spectacole, sistemul audio din foaier, sistemul de ticketing, sistemul anti-efracție, sonorizarea din sala de conferințe, controlul acces sau sistemul de detecție incendiu.

Din luna februarie 2020, Brasovul, ca intreaga tară, a fost afectat de pandemia de Covid-19, care a impus o serie de restrictii pentru protectie sanitară. Măsurile au vizat inchiderea spatiilor in care se adunau mai multi oameni, precum restaurantele, sălile de teatru, sălilele de spectacole si sport sau cinematografele. „Sper ca în curând, după ce restricțiile legate de pandemie nu vor mai fi în vigoare, să avem parte de cât mai multe activități și evenimente care să aibă loc în Cinema Astra. Sper ca această clădire să găzduiască foarte multe evenimente, mai ales că, pe lângă proiecțiile de film, se pot organiza și alte tipuri de activități culturale, întâlniri publice, seminarii, simpozioane”, a declarat primarul George Scripcaru, la receptia lucrării.

Surse info: Revista "Tara Barsei" - 2014, Monitorul Expres