1887 - Spitalul militar Brasov se muta in cladirea proprie, nou construita

Spitalul Militar, vazut dinspre strada Dobrogeanu Gherea. Anul 1910.

Un chirurg militar din regimentul cantonat în Brașov solicită, pe data de 10 iulie 1773, Magistratului Brașovului să dispună lucrări de modificări la construcția cazărmii în care urma să fie instalat Spitalul Militar, iar la 14 august același an, inspectorul în construcții, Johann Bruss înaintează un raport în acest sens. Este cel mai vechi document care prevede existența unui spital la Brașov.

Orasul acelei epoci adăpostea în jur de 20 000 de locuitori, cu o pondere de 40% germani, 40% români, 13% maghiari și restul de 6-7% evrei, țigani, bulgari, greci și alte etnii.

Orașul era reconstruit după ultimul incendiu pustiitor și încă rememora ravagiile ultimei epidemii de ciumă din 1756. Garnizoana militară era instalată în ceea ce acum numim Centrul vechi. Pe cele trei străzi paralele Strada Porții (actuala stradă Republicii), Strada Neagră (actuala Nicolae Bălcescu) și Strada Castelului s-au aflat de-a lungul perioadei studiate în diverse cazărmi militare. Edificiul menționat mai înainte, pe Strada Porții, la numărul 53, a fost inițial penitenciarul local. Era o clădire care nu corespundea defel destinației sale.

Astfel că, sub presiunea autorităților militare, edilii orașului s-au gândit să rezolve două probleme deodată. Au mutat temporar deținuții sub Turnul Sfatului (unde, în treacăt fie spus, au avut alte probleme cu evadările acestora) și au început în paralel construcția unei închisori corespunzătoare și reabilitarea construcției existente pentru a face față nevoilor armatei. La 1766 găsim deja această cazarmă în deplină funcționare.  Începând cu 1784 se lucrează la construcția unei noi cazărmi, pe Strada Neagră, pe locul a trei vechi case, construcție căreia la 1791 i se adaugă o extindere cu curte interioară, astfel încât unitatea militară a fost mutată în modernul și mai spațiosul sediu și, în locul ei, a fost instalat Spitalul Militar.  

Cu acest eveniment epopeea spitalului este abia la început. Extinderea a costat peste 25 000 de florini, și că mare parte din bani au venit ca răsplată pentru servicile din războiul împotriva turcilor. Se pare că și această extindere nu a acoperit necesarul de spațiu și astfel este căutat un alt amplasament pentru cazarma militară.

Spitalul militar (stinga). 1887
In al doilea deceniu al veacului următor, al nouăsprezecelea, Spitalul Militar se mută în ceea ce pare să fi fost Cazarma Neagră, pe actuala stradă Nicolae Bălcescu, probabil în locul în care acum se află Facultatea de Medicină a Universității ”Transilvania”din Brașov. Clădirea din Strada Porții, inițial închisoare, apoi pe rând cazarmă și spital militar, este cumpărată ulterior de o bancă austro-ungară. În prezent, cu un alt aspect și altă dimensiune, adăpostește sediul Parchetului Brașov.

Găzduit pe Strada Neagră mai bine de o jumătate de secol, importanța spitalului militar în viața urbei sporește. Astfel că, în penultimul deceniu al secolului al nouăsprezecelea, se pune problema unui nou amplasament pentru deja bătrânul spital. Prefectura Brașovului decide să construiască, la Gâtul Cetății, clădiri moderne pentru a oferi condiții superioare instituției noastre Astfel, în anul 1885 încep lucrările de construcție pe locul unei grădini publice din vecinătatea Tâmpei. Lucrările dureză doi ani și în anul 1887 colectivul medical și pacienții sunt mutați în noul și încăpătorul sediu. Deși, în acea perioadă, rangul Spitalului Militar din Brașov a fost acela de spital de armată, prefectura Brașovului a fost cea care l-a finanțat și i-a sprijinit funcționarea optimă și dezvoltarea.

Spitalul militar, in anul 1892.

Corpul medical al Spitalului Militar Braşov. 1914-1915
Sursa foto: Revista Cumidava
La 1 februarie 1919, Spitalul Militar Brașov trece sub administrație românească, în calitate de spital al Diviziei 18, fiind dotat cu 150 de paturi. În această perioadă, armata română avea în Transilvania 11 spitale militare, dotate cu un total de 2 950 de paturi, cele mai mari fiind la Dumbrăveni, Timișoara și Alba Iulia. Tot în această perioadă, în Brașov, în afara Spitalului Militar mai existau 3 spitale: Orășenesc, de Oftamologie și de Boli Contagioase, dispuse în alte amplasamente decât cele actuale, cu capacitate mai mică decât Spitalul Militar. Merită pus în evidență că Spitalul Militar este cea mai veche unitate spitalicească din Brașov, mai ales dintre cele aflate în prezent în funcțiune, fiind spitalul care are și cel mai vechi actual amplasament.

Regele Ferdinand emite la 25 martie 1922 un decret, publicat în Monitorul oficial al României vineri 5 mai 1922. În el este stipulat:

Ferdinand I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României, La toţi de faţă şi viitori sănătate! Asupra raportului preşedintelui consiliului Nostru de miniştri şi ministru secretar de Stat la departamentul de răsboi, Am decretat şi decretăm: 

Art. I. Spitalul militar al diviziei XVIII din Braşov se va denumi în viitor „Spitalul militar Regina Maria”. 

Art. II. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri şi ministru secretar de Stat la departamentul de război este însărcinat cu executarea decretului de faţă.  

Dat în Bucureşti la 25 Martie 1922.  

Ferdinand  Preşedintele consiliului de miniştri şi ministru secretar de Stat la departamentul de război  Ion I. C. Brătianu.

La data de 15 mai, potrivit presei vremii, primul comandant român al spitalului, doctorul Dumitru Oprescu, organizează o festivitate prilejuită de punerea în aplicare a decretului regal, festivitate ce are loc în curtea spitalului, în prezenţa mai multor oficialităţi ale oraşului, la care au participat colectivul şi o parte a pacienţilor, precum şi alţi invitaţi. Solemnitatea a marcat prima zi în care spitalul militar a purtat numele Reginei, cu bucuria de fi dintre primele şi puţinele instituţii care au avut privilegiul de a purta acest nume, încă din timpul vieţii acestui ilustru personaj al istoriei noastre.

Regina Maria citind unui rănit, pe patul de spital din Coțofenești, noiembrie 1917.
Sursa foto: reginamaria.org

Nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, Regina Maria a României s-a născut la 29 octombrie 1875, în Eastwell Park, comitatul Kent din Anglia, cu numele întreg Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, ca mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, părinţii săi fiind Alfred Ernest Albert duce de Edinburgh şi Maria Alexandrovna Romanov mare ducesă a Rusiei. S-a căsătorit cu prinţul moştenitor al tronului României, Ferdinad I, la 29 decembrie 1892, cuplul regal fiind încoronat ca suverani ai României Mari la Alba Iulia pe 15 octombrie 1922. În timpul primului război mondial, Regina Maria a activat ca soră de caritate în spitale militare, situaţie care, alături de carisma deosebită şi prezenţa activă în viaţa socială şi chiar politică i-au sporit popularitatea la un nivel neatins de nicio altă regină sau doamnă a neamului. 

Reclama din "Gazeta Transilvaniei", 1929
Sursa foto: BCU Cluj
Între Regina Maria şi Armata română au existat legături strânse, această apropiere fiind desăvârşită în timpul primului război mondial, perioadă în care renumele Reginei Maria în rândul românilor atinge cote impresionante. Ea a fost, pe bună dreptate, numită de popor „mama răniţilor” şi „Regina soldat”, fiind prezentă în permanenţă în preajma militarilor care luptau în cele mai grele sectoare şi mai ales la căpătâiul celor răniţi. A fost prezentă chiar în lupta directă, ca în episodul din 1917, pe frontul din Moldova, la Cireşoaia, unde a îmbrăcat uniforma de ofiţer şi a stat în prima tranşee, la aproape 200 de metri de linia inamicilor. A vizitat tot câmpul de luptă, a motivat şi ridicat moralul soldaţilor, un efort suplimentar făcând pentru nou înfiinţatele regimente de vânători de munte, trupe de elită ale vremii, ale căror conducător onorific devenise. De asemenea, a fost aleasă comandant onorific al regimentului 4 Roşiori, a cărui uniformă a îmbrăcat-o, fotografia care o reprezenta astfel fiind de o popularitate extraordinară în epocă. La moartea sa, militarii români au cinstit-o, salutând-o cu baioneta înfiptă în pământ într-un gest nerepetat niciodată, pentru nicio altă personalitate.

In timpul celui de al doilea război mondial spitalul este nevoit să îşi sporească capacitatea pentru a face faţă afluxului mare de răniţi şi bolnavi. Secția de chirurgie a fost dislocată la Codlea și cea de boli interne, precum și farmacia la Râșnov, numărul maxim de paturi atingând un total de 500.

După război și revenirea spitalului în vechea sa matcă, au fost dezvoltate secțiile de boli interne, ORL și Dermato-venerologie, au fost înființate Policlinica și spălătoria mecanică și au fost, pentru prima dată, asfaltate aleile interioare  Tot în această perioadă se manifestă un interes deosebit pentru managementul resurselor umane, tot personalul superior al spitalului fiind stimulat către perfecționare și specializare, astfel încât, în anul 1959, toți medicii absolviseră pregătirea și examenele de specialist și primar după noile cerințe ale epocii.

Cea mai mare capacitate atinsă de spital în perioada postbelică a fost de 330 de paturi, în anul 1982, odată cu înființarea secției de Ortopedie-traumatologie.  

Complexul Spitalului Militar Brasov, vazut din fata si din spate. Anul 2008. Sursa foto: Bing Maps

In prezent (2020), Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” Braşov acordă asistenţa medicală de specialitate militarilor Ministerului Apărării Naţionale şi membrilor familiilor acestora din unităţile şi formaţiunile militare, pensionarilor militari şi veteranilor de război, precum și membrilor de familie ai acestora, din județele Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.

Capela spitalului militar. Anul 2018.
Sursa foto: Parohia Spitalul Militar Brasov
De asemenea, aflat în contract cu CASAOPSNAJ, Spitalul Militar de Urgenţă „Regina Maria” furnizează servicii medicale tuturor angajaţilor sistemului de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească din teritoriul arondat, precum şi celorlalţi asiguraţi, atât ai CASAOPSNAJ, cât şi ai celorlalte case de asigurări de sănătate, în condiţiile legii.

Fiind un spital public, spitalul completează oferta de servicii de sănătate din județul Brașov, alături de celelalte unităţi sanitare cu paturi și ambulatorii ale judeţului.

Sursa foto: SMU Brasov
Serviciile de îngrijire medicală sunt oferite în regim de spitalizare continuă prin cele 175 de paturi, organizate în trei secţii ( chirurgie, ATI, medicală ) care integrează  12 compartimente (în cadrul secției de chirurgie generală sunt incluse copartimentele de chirurgie toracică, neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, chirurgie vasculară, chirurgie oro-maxilo-facială, oftalmologie, O.R.L., urologie; în cadrul secției medicină internă se regăsesc compartimentele de cardiologie, neurologie, diabet zaharat și boli de nutriție, nefrologie) şi în regim de spitalizare de zi prin cele 12 paturi ale acestui sector.

Sursa foto: SMU Brasov
De asemenea, în cadrul spitalului este organizat şi funcţionează un Ambulatoriu integrat, care oferă servicii medicale ambulatorii (consultații, controale, tratamente și eliberarea de documente medicale) în 30 specialități medico-chirurgicale, precum şi o Comisie de expertiză medico-militară care expertizează aptitudinea şi capacitatea de muncă a militarilor din judeţele arondate. Laboratorul de analize medicale, acreditat RENAR, efectuează analize, atât pacienților aflați într-una din formele de îngrijire – continuă, de zi și ambulatorie, asiguraților aflați în monitorizare prin cabinetul de medicina muncii, beneficiarilor ordinului M110/2009, precum şi tuturor asiguraţilor pe baza biletului de trimitere eliberat de medicii de diferite specialităţi aflaţi în contract cu CASAOPSNAJ. De asemenea şi Laboratorul de imagistică și sectorul de tomografie computerizată le oferă pacienților diagnostice de specialitate, pe baza aparaturii integral digitale de care dispune.

Integrat în sistemul medical militar de urgență, spitalul asigură primirea și rezolvarea urgențelor prin Compartimentul de primiri urgenţe, prevăzut cu 2 paturi. Alături de serviciul de gardă permanent din acest compartiment, în fiecare zi spitalul are organizată continuitatea prin linii de gardă în specialitățile: chirurgie generală, medicină internă, anestezie – terapie intensivă, neurologie, ortopedie, laborator de analize medicale și radiologie – imagistică medicală.

Sursa info: Spitalul Militar Brasov

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

8 mai 1956 - S-a nascut Ioan Ghise, primar al Brasovului intre anii 1996-2004

Inainte si Dupa. Intersectiile din Brasov, cu semaforizare si cu sensuri giratorii (Galerie foto)

Brasov - Strada Iuliu Maniu, in timp