20 noiembrie 1886 - Se naste Nicolae Caliman, medic şi publicist. A infiintat primul laborator de analize medicale si primul dispensar pentru copii din Brasov

Deşi s-a născut pe meleaguri sibiene, în comuna Cornăţel, Nicolae Căliman s-a considerat braşovean. Ultima clasă de liceu a făcut-o la Liceul „Andrei Şaguna”. După ce susţine bacalaureatul, urmează medicina la Cluj, iar prin bursa Fundaţiei Gojdu îşi desăvîrşeşte studiile la Viena şi Budapesta. În 1913 este declarat doctor în medicină. O latură consistentă a lucrării sale în folosul braşovenilor a fost domeniul medical.

În urma unui decret emis de Consiliul Dirigent, dr. Nicolae Căliman vine la Braşov în toamna anului 1919 cu o misiune specială: sistematizarea atît a sectorului medicinei profilactice, cît şi a luptei contra bolilor infecţioase acute şi cronice şi a celor sociale. O serie de probleme privind organizarea sanitară găsite la faţa locului cereau o rezolvare rapidă. Primul lucru avut în vedere a fost înfiinţarea unui laborator pentru analize medicale, fără de care bolile infecţioase nu pot fi depistate şi tratate.

Pe strada Castelului nr. 52, în casa părintească a doctorului Suciu-Sibianu, tînărul medic înfiinţează (într-un apartament de trei camere) primul laborator de analize medicale din Braşov. Bucătăria s-a transformat într-un adapost pentru cobaii aduşi de la Cluj, într-o cameră depozitul, iar în alta laboratorul propriu-zis, unde se făceau analize de biochimie, hematologie, bacteriologie şi serologie. În situaţia dată, populaţia avea nevoie de educaţie sanitară. 

Viena, august 1919: dreapta sus, doctorul Nicolae Căliman. Sursa foto: Judetul Tau Brasovul

Nicoale Căliman a înfiinţat şi condus primul dispensar de copii, unde a lucrat o vreme fără să fie plătit. I-a ajutat cât a putut pe cei săraci. După cum îşi amintesc colaboratorii săi, deviza medicului Căliman în cadrul laboratorului era „Nimeni să nu fie refuzat de la analize!”.

Din cuvintele înţelepte ale lui Hipocrate şi-a făcut un postulat în exercitarea profesiei: „Scopul ultim al medicinei nu e numai să vindece sau să prevină bolile, ci chiar să-i înveţe pe oameni şi să-i facă mai fericiţi şi mai buni”. În anul 1920 publică un opuscul intitulat „Cum să ne apărăm sănătatea”, premiat de editura „Cartea românească”. Bucurîndu-se de succes a fost tipărit în cinci ediţii a cîte 5000 de exemplare.

Doctorul Căliman a fost şi un publicist reputat, luptând pentru drepturile românilor din Ardeal. A fost o perioadă când la Gazeta de Transilvania, pe o coloană era un editorial de Călin Căliman şi pe cealaltă coloană unul de soţia lui, apreciata profesoară Valeria Căliman. 

Spaţiul laboratorului devine neîncăpător, asa ca muta pe strada Cuza Voda nr. 22 secţia de bacteriologie şi serologie. În curte va amenaja grajd pentru berbeci, cuşti pentru iepuri şi o cămăruţă pentru cobai. Aceasta sectie va figura ca laborator de igienă de stat pînă în 1948. La vechea adresă va fiinţa Laboratorul „Dr. Nicolae Căliman”, care se va muta din 1936 pe strada General Averescu (azi Maior Cranţa) pînă în 1949 într-un imobil unde va locui familia Caliman. 

În urma naţionalizarii noile autorităţi au preluat abuziv toată aparatura şi au dus-o pe strada Armata Roşie (azi Michael Weiss) unde s-a deschis un laborator de stat. Pentru că nu existau specialişti în domeniu, Ministerul Sănătăţii îl numeşte pe dr. Căliman şef al acestui laborator. O dată cu înfiinţarea Policlinicii nr. 1, laboratorul va fi mutat aici. Pentru calităţile profesionale şi umane, din 1929, timp de aproape 20 de ani, dr. Căliman a fost ales şi reales preşedinte al Asociaţiei Medicilor din Braşov.

Încrezător în rostul ideilor înalte, din anul 1911 a devenit membru al Partidului Naţional din Ardeal, apoi vicepreşedinte al organizaţiei locale Braşov a Partidului Naţional Ţărănesc pînă în 1947, dar şi preşedinte vreme de 17 ani, între 1928-1945, al Despărţămîntului Astra Braşov. Doctorul Căliman fost arestat de trei ori după venirea ruşilor şi a cunoscut ororile închisorilor comuniste. Memoriile scrise în lagărul de la Caracal au fost ascunse de soţie şi editate după ’89 sub titlul „Ne cheamă pământul”.

Urmaşii au căutat obiectele risipite, valoroase prin vechime, iar în anul 2018 la Despărţămîntul Astra-Codlea, care poartă numele „Dr. N. Căliman”, pentru că el l-a înfiinţat în anul 1926, s-a deschis o expoziţie cu povestea primului laborator de analize din Braşov. Sînt expuse documente importante pentru istoria medicinei oraşului, notiţe ale medicului, dar şi ustensile cu multe explicaţii privind reactivii, toate grupate în secţiuni: dozarea colesterolului total - metoda Grigaut; determinarea ureei în sînge - metoda Kovarski şi glucoza în sînge - metoda Crecelius Seifert, bacteriologie şi hematologie. Atrage atenţia un microscop monocular centenar. Deşi nu aveau la îndemînă atîta aparatură modernă, atunci medicii de laborator nu dădeau greş în rezultatul analizelor.

Nicolae Căliman moare in anul 1968.

Surse info: Monitorul Expres, Judetul Tau Brasovul