Proiecte gindite si nerealizate, la Brasov

1960 - Centrul orasului in Piata Teatrului si crearea unui nou bulevard pentru trafic greu, paralel cu actualul bulevard 15 Noiembrie

Macheta publicata in Drum Nou, ed. 21 august 1960
Digiteca Arcanum

Conform unui plan publicat de ziarul "Drum Nou" in editia din  21 august 1960, zona dintre actuala cladire a Teatrului Dramatic si actuala cladire a magazinului Star urma sa devina centrul orasului, in citiva ani. Aici se planuia construirea a 15 blocuri de locuinte "impunatoare". Nu s-au construit insa decit vreo 9. Daca studiem macheta publicata la acea vreme, vedem ca blocurile 15, 13, 18, 11, 16 si 5 nu au mai fost construite. Pentru ca ele sa fi fost ridicate, ar fi trebuit demolate o serie de case vechi. In fata Teatrului ar fi aparut o piata mai spatioasa. Strada N. Balcescu s-ar fi prelungit cumva, unindu-se cu strada Negoiu. Iata cum isi imaginau comunistii ca va fi atmosfera in aceasta zona a orasului peste 4 ani (adica in 1964): "La parterele noilor palate (blocuri) se întinde un șirag de magazine comerciale de tot soiul, în care forfota oamenilor nu contenește nici seara, cînd sute de lămpi cu neon luminează feeric făcînd din noapte ziuă. Dar ce s-a întîmplat cu Bulevardul Lenin (n.r. actualul 15 Noiembrie) ? Această arteră, pe care în 1960 circulaţia vehiculelor era maximă, acum e cufundată într-o linişte odihnitoare. Prin legarea între ele a străzilor N. Bălcescu, Miciurin (azi, Negoiul) şi Tinara Gardă (azi, N. Titulescu), bătrînul bulevard, atît de trepidant altădată, a primit o dublură, care a preluat traficul greu, mutînd astfel mai spre Tîmpa zona de Concert a sutelor de claxoane."

1968 - Noua policlinica a orasului, pentru adulti si copii

Macheta policlinicii.

La finalul anilor (19)60, in Brasov s-a vorbit de construirea unei "noi policlinici", in zona strazii K. Marx (I. Maniu, de azi). Conform proiectului realizat de reputatul arhitect Ion Rădăcină, ansamblul era compus din 2 corpuri care urmau să ocupe un spaţiu apreciabil -10.000 m.p., iar înălţimea unuia dintre ele, este vorba de policlinica pentru adulţi, era desfăşurată pe 8 niveluri. Intregul edificiu era compus din aproximativ 300 de încăperi, dintre care 266 destinate exclusiv pentru consultaţii, tratamente, săli de aşteptare pentru fiecare cabinet medical etc. Unul din aceste spaţii, corespunzător ca mărime şi dotaţie, era rezervat personalului medicosanitar, pentru studii. Incăperile, fiecare în funcţie de destinaţia ei, urmau a fi înzestrate cu mobilier şi instalaţii de încălzire, electrice, de ventilaţie şi aerisire moderne, precum şi cu utilaj medical modern. 

Corpul rezervat policlinicii pentru adulţi se compunea din demisol, parter şi 7 etaje, iar corpul al doilea, cu totul separat, de formă circulară, era rezervat policlinicii pentru copii. Acesta era prevăzut cu o curte de agrement şi cu jocuri distractive, jocuri de apă şi lumină etc. Datorită concepţiei generale, proporţiei volumelor, plasticii faţadelor, materialelor folosite, noua policlinică ar fi reprezentat pentru oraşul nostru o construcţie monumentală. In luna februarie a anului 1968 se stia că in primăvara acelui an trebuia sa înceapă organizarea şantierului, iar construcţia trebuia să fie gata în anul 1970. Proiectul nu s-a mai pus, insă, in practică. (Sursa info si foto: ziarul Dum Nou/Digiteca Arcanum)

Anii '70 - Telegondola de la Pietrele lui Solomon în Poiana Braşov

In anii ’70, se gindeau ceva atracţii pentru turişti şi o idee era construirea unui telegondola care să lege Pietrele lui Solomon de Poiana Braşov. A fost construită doar parcarea mare din Poiana Braşov. Imediat după ce a fost dată în folosinţă, oamenii au realizat că nu era destul de încăpătoare. Urma să fie construită încă o parcare la Pietrele lui Solomon, de unde turiştii să urce cu telescaunul de la Pietre pînă Poiană.

1976 - Circulatie auto interzisa în Poiana Braşov. Transport asigurat de miniautocare electrice

Intr-un interviu acordat cotidianului Scanteia, in editia din 13 mai 1976, Loghin Jucan, directorul coordonator al O.N.T. „Carpaţi“ din Braşov, spunea ca se prevedea ca accesul mijloacelor de transport auto să fie strict interzis pe raza staţiunii Poiana Brasov. In acest scop, în zona cabanei „Vînătorul“ (Poiana Mare) se dorea amenajarea unui loc de parcare pentru autovehicule. De acolo şi pînă în Poiană, ca şi pe raza Poienii, transportul urma sa se asigure cu miniautocare electrice, ferind în felul acesta staţiunea de pericolul poluării şi degradării zonelor verzi.

1995 - Proiect de modernizare majora a Poienii Brasov

Institutul Proiect Brașov a realizat un studiu de dezvoltare a stațiunii Poiana Brașov care să vină în întâmpinarea planului de urbanism general al Primăriei Brașov. Studiul prevedea construirea unui complex de cazare “Zimbrul” în Poiana Mare, a unui teren de golf și a unui sat turistic cu vile și camping. In Poiana Mică se prevedea realizarea unui complex de conferințe cu un hotel anexă de patru stele. O linie îngustă de cale ferată în lungime de 1,5 km va lega cele două poieni. Intrucât, în special vara, stațiunea era asaltată de autoturismele localnicilor din Brașov, studiul prevedea realizarea unei linii de transport prin cablu între Brașov și Poiana Brașov. Se avea în vedere mărirea pârtiilor de schi de 42,3 ha cu încă 12 ha și transportul pe cablu aferent. Studiul se adresa eventualilor investitori în Poiana Brașov și era în valoare de 50 milioane dolari. Investitorii nu s-au înghesuit, mai ales ca atunci nu era reglementat regimul juridic al terenurilor. La acel moment, Poiana Brașov avea titlul de proprietate asupra terenului doar pentru o singură unitate. (Cotidianul, 1995-12-04 / nr. 283 / Digiteca Arcanum )

2004 - Muzeu al Tehnicii Transilvane

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov, ai Primăriei municipiului şi ai Universităţii „Transilvania“ au anuntat că vor să înfiinţeze la Braşov un muzeu inedit. „Pentru că Braşovul a fost cel mai industrializat oraş din Transilvania, ne-am gîndit că vechile fabrici să nu fie trecute cu vederea. De aceea, vom susţine proiectul unui Muzeu al Tehnicii Transilvane. Există unele maşini vechi, încă dinaintea Primului Război Mondial, care nu ar trebui să ajungă la fier vechi“, a spunea atunci preşedintele PNL Braşov, Nicolae Vlad Popa. Noul muzeu ar reprezenta un adevărat magnet pentru turismul educaţional. „În alte ţări există astfel de muzee care au un succes foarte mare, mai ales pentru grupuri de elevi. Acum mai trebuie doar să găsim o locaţie propice“, a mai spus liberalul. (Monitorul Expres)

2006 - Telegondole intre Predeal - Poiana Brașov - Râșnov

Primăriile din Brasov, Predeal si Rasnov au lucrat la realizarea unui proiect de anvergură pentru dezvoltarea turismului în zonă: un triunghi de linii de transport pe cablu. Traseul ar fi fost compus din trei tronsoane. Primul tronson trebuia să realizeze legătura dintre Trei Brazi cu Valea Râșnoavei, al doilea să lege Valea Râșnoavei de vârful Postăvarul, iar triunghiul ar fi trebuit să fie închis de tronsonul Vârful Postăvarul – Trei Brazi. ( Buna Ziua Brasov )

2006 - Hotel în zona intersecției din Centrul Civic – Hidromecanica, între bulevardele 15 Noiembrie și Iuliu Maniu

Construirea hotelului trebuia să înceapă in 2006. Clădirea urma să aibă două etaje la subsol, destinate parcărilor, precum și parter, mezanin și 12 etaje. Hotelul amplasat vizavi de Camera de Comerț și Industrie Brașov ar fi trebuit construit de către firma Interforest Products, care primise pentru acest proiect avizul Comisiei de Arhitectură și Urbanism din cadrul Primăriei Brașov. Hotelul avea o suprafață de construcție de 1.550 de metri pătrați. Accesul la hotel s-ar fi făcut prin B-dul 15 Noiembrie iar ieșirea prin B-dul Iuliu Maniu. Pe lângă cele 100 de locuri de parcare subterane, urmau a fi amenajate alte șapte locuri de parcare pe o platformă special amenajată. (Buna Ziua Brasov)

2006 - Teren de golf in Poiana Mică

In anul 2006, se anunta construirea, în următorii doi ani, a unui complex turistic și a unui teren de golf, în Poiana Mică, chiar la intrarea în Poiana Brașov.  Terenul de golf era gindit sa aibă 18 găuri și să fie amenajat pe o suprafață de 43,75 hectare. Complexul turistic urma să fie gata în anul 2008, iar terenul de golf în luna mai a anului 2009. În cadrul acestei asocieri, Primăria Brașov rămânea proprietara terenului, firma având doar drept de folosință, iar municipalitatea o cotă substanțială de participare la beneficiile rezultate în urma exploatării comerciale a investiției. In cadrul complexului au fost construite patru clădiri de apartamente (171 de unităţi, de la studio-uri la penthouse-uri), 2.600 de metri pătraţi utili de spaţiu comercial, care include o clădire multifuncţională compusă dintr-un restaurant (capacitate de 140 de persoane), un club şi un centru spa&fitness, cu locuri de parcare subterane. Criza economică a împiedicat finalizarea proiectului. (BZB, Bursa)

2006 - Parcul de locuinţe "Fontana-Braşov", in Răcădău

Municipalitatea a discutat detaliile unei asocieri cu o firmă privată pentru construcţia unui întreg cartier de locuinţe în Braşov. Comisia de urbanism din cadrul Primăriei a aprobat studiul de fezabilitate pentru proiectul „Parcul de locuinţe "Fontana-Braşov", care ar fi adus Braşovului aproximativ 1.800 de unităţi locative, care trebuiau vîndute la preţuri comparabile cu cele construite în regim ANL, adică între 40.000 şi 60.000 euro. Noul ansamblu de locuinţe era plănuit sa fie amplasat de-a lungul Străzii Molidului, pe Tîmpa, în cartierul Răcădău. Regimul de înălţime al construcţiilor varia de la 4 la 10 nivele, iar suprafaţa construită a fiecărei locuinţe, de la 45 mp la 108 mp. Lucrările trebuiau să inceapă în primăvara anului 2007 şi să se încheie în 2009. Firma austriacă Koch&Partner a fost singura care s-a arătat interesată de investiţie. Suprafaţa vizată a fost de 11 hectare, dintre care 2,4 ha pentru străzi, trotuare, alei, zone ocupate de reţele, 3,5 ha destinate construcţiilor şi 4,7 ha zone verzi. În proiect era cuprinsă şi o grădiniţă, iar proiectanţii aveau de gînd să asigure cîte un loc de parcare la fiecare apartament construit. ( Monitorul Expres )

2006 - Complex rezidenţial pe terenul fostei fabrici IUS

In noiembrie 2006, Comisia tehnică de urbanism din cadrul Primăriei a avizat Planul urbanistic de detaliu (PUD) pentru amenajarea unui complex rezidenţial pe terenul fostei IUS. Beneficiarul proiectului era firma SC EFG Urban Achiziţii SRL. Zona urma sa fie împărţită în două subzone: în partea de nord urma a fi construit un complex comercial de 7 niveluri, dintre care două subterane, un hotel cu nouă niveluri, şi un „zgîrie-nori“ cu 23 de niveluri pentru birouri, iar în partea de sud, blocuri de locuinţe cu un regim de înălţime între 8 şi 12 niveluri. În plus, întreaga zonă ar fi beneficiat de o parcare subterană şi de spaţii verzi. Proiectul era al treilea pentru zona respectivă, unde firmele Master Ranch Imobiliare şi Atlanta solicitaseră aprobări de PUD-uri pentru obiective similare, construite pe terenurile fostelor Lemexim şi respectiv Lubrifin. Deoarece terenurile se învecineau, Municipalitatea a solicitat tuturor celor trei investitori armonizarea acestor propuneri de investiţii, astfel încît să se realizeze un ansamblu rezidenţial unitar. (Monitorul Expres )

2007 - Tunel rutier de legatura intre drumul Poienii si strada Carierei, pe sub dealul din zona

Municipalitatea intentiona sa inceapa in 2008 lucrarile la un tunel rutier care sa faca legatura intre drumul Poienii si strada Carierei, pe sub dealul din zona. "Este un proiect care dateaza din anii 1970, pentru care exista documentatiile tehnice. Ar urma sa fie un tunel de 500 metri, la o adancime de 10 metri, care ar prelua autoturismele ce vin dinspre Sibiu si Pitesti. Astfel, s-ar descongestiona traficul rutier din municipiu, astfel incat soferii sa nu mai fie nevoiti sa intre in oras pentru a ajunge in Poiana", a spus seful Directiei Tehnice, Attila Radnoti. Tunelul urma sa aiba ca punct de intalnire drumul Poienii, in zona Belvedere. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea, a revenit în 2010, și a spus că finanţarea este cauza abandonării acestei idei. "În tunelul respectiv trebuiau să fie amplasate şi mai multe reţele de utilităţi. Din cauza crizei, zona nu s-a mai dezvoltat, aşa că reţeliştii au renunţat la idee, iar costul ar fi trebuit suportat doar de bugetul local. Lucru pe care nu ni-l permitem în acest moment", a spus Sorin Toarcea. ( NewsBV, Skyscrapercity )

2007 - Kron Tower. Primul zgârie nori din Braşov

În noiembrie 2007, se anunta faptul că, in câţiva ani, în Centrul Civic al Braşovului va fi ridicată cea mai înaltă construcţie din oraş. In cadrul Comisiei de Urbanism din cadrul Primăriei Braşov a fost prezentat un proiect, de către un grup de investitori din Israel şi casa de arhitectură Sârbu, care avea ca obiect construirea unei clădiri de 26 de etaje, care avea în total 33 de niveluri, fiind vorba despre 3 subsoluri (care prevăd parcări), parter, 3 etaje de mezanin şi cele 26 de etaje normale. Proiectul avea denumirea de Kron Tower. Locaţia acestui turn era propusă a fi cea pe care acum este terenul de sport din centrul Civic, vis-à-vis de Camera de Comerţ şi Industrie Braşov. Conform proiectului prezentat de investitori, turnul urma să includă săli de conferinţe, săli de fitness, birouri, parcări, un hotel, piscină şi chiar şi locuinţe pentru închiriat. Propunerea se încadra în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Centrul Civic, însă, în această zonă mai erau de pus la punct anumite aspecte juridice legate de unele dintre terenuri. ( Skyscrapercity )

2007 - Alte proiecte de "zgârie nori" in Braşov

Tot in 2007, compania Alpin Towers SRL iși propunea să construiască cele mai înalte blocuri de locuințe. Era vorba de un ansamblu de blocuri format din 3 unități locative, fiecare cu regim de înălțime 2S+P+16E+M (20 de niveluri), care înglobau un total de 490 de apartamente. Ele urmau să fie construite pe strada Carpaților la nr. 24. Un alt proiect de clădire, și mai înaltă, aparține firmei Gespi Properties, care dorea construirea unui complex de birouri compus din 2 clădiri: una 3S+D+P+M+17E (23 de niveluri, ultimele două retrase), respectiv 3S+D+P+M+9E. Blocurile urmau a fi făcute parțial pe structură metalică, asemenea zgîrie-norilor americani. Clădirile aveau și parcare proprie, respectiv 362 de locuri în subteran și 32 de locuri la nivelul solului. Investiția urma să fie realizată pe Calea București, aproape de cartierul Noua. ( Gazeta de Transilvania )

2008 - Trei pasaje subterane pentru pietoni

In 2008, municipalitatea avea în plan realizarea a trei pasaje subterane pentru pietoni în zonele adiacente a trei sensuri giratorii din oraș, și anume în dreptul clădirii Modarom, la Gară și la intersecția str. Poienelor cu Calea București. „Proiectele au fost realizate încă de anul trecut. Nu sunt proiecte noi. Acum le putem pune în practică. Avem toate documentațiile finalizate, avem proiectele tehnice întocmite și, cel mai important, avem și banii necesari realizării lor”, susținea in februarie 2008 primarul George Scripcaru.  (Buna Ziua Brasov)

2011 - Statiune de schi construita de la zero in Muntii Cailor

Primăriile Brasov si Săcele au decis să construiască, de la zero, o statiune montană, denumită Paltinu, in Muntii Cailor, la altitudinea de 1910 metri.  Potrivit proiectului, domeniul schiabil în zonă se putea dezvolta pe 420 de hectare, până pe teritoriul orașului Azuga. Consiliul Local Brașov a aprobat, in 7 martie 2011, propunerea de parteneriat cu municipiul Săcele în vederea realizării pe Munții Cailor a unei noi stațiuni turistice, cea mai mare din România și chiar din Europa de Est. Urma ca și municipiul Săcele să aprobe acest parteneriat, după care să înceapă procedura de realizare a Planului Urbanistic Zonal, a studiului de fezabilitate, pentru a se putea apoi stabili care va fi forma de obținere a finanțării necesare. 

"Finanțarea am putea să o asigurăm prin fonduri nerambursabile pe măsura 5.2.2. din POR, autoritățile locale urmând să suporte doar 2% din valoarea totală a investiției. Ori, există varianta de a încheia un parteneriat public-privat pentru a realiza întreaga infrastructură", a spus primarul George Scripcaru în cadrul ședinței de plen. 

Potrivit proiectului, urmau a se construi 120 km de pârtii de schi. Cea mai lungă pârtie era de 7.200 m, iar pârtia pentru începători va avea 700 m lungime, diferența de nivel maximă fiind de 850 de metri. În total urmau a fi amenajate 22 de pârtii, din care 12 – medii, 8 – dificile, 2 – foarte dificile. Pentru toate aceste pârtii trebuia construite 21 de instalații pe cablu, teleschi și telescaun, cu o capacitate de 16.000 de schiori pe oră. Pentru a asigura zăpada s-ar fi amenajat un lac de acumulare artificial pentru înzăpezire de 2 ha. În stațiune se planuia asigurarea a 5.000 de locuri de cazare și a 1.000 de locuri de parcare. Viitoarea statiune urma să fie accesibilă din DN1A Brasov-Cheia. (Buna Ziua Brasov)

2013 - Mall-ul Korona Brasov

In perioada 2013-2014, in locul fostei fabrici Fartec, ar fi trebuit sa fie construit mallul Korona Brasov. Korona era proiectat ca un centru comercial si de divertisment modern, multifunctional. In prima faza a proiectului au fost prevazuti 35 000 mp pentru magazine si puncte de service, un restaurant, o zona de divertisment cu 7 sali de cinema, iar urmatoarea etapa prevedae 10 000 mp suplimentari ai spatiului comercial. Constructia centrului ar fi trebuit inceputa in prima jumatate a anului 2013, iar finalizarea acestei era prevazuta in al trimestrul patru din 2014. Echo Investment si Carrefour incheiasera un contract care implica inchirierea spatiului in centrul Korona. In conformitate cu contractul, in cadrul investitiei s-ar fi deschis un hipermarket Carrefour cu o suprafata de 8 500 mp. Investitia apartinea Echo Investment SA, una dintre cele mai mari companii de dezvoltare si investitii din Europa cu capital polonez. Compania investestea in patru sectoare principale ale pietei imobiliare: locuinte, centre comerciale si mall-uri, cladiri de birouri si hoteluri. In cele din urma, a fost construit un magazin Kaufland si un ansamblu rezidential.  (100%Construct)

2014 - Heliport in curtea Spitalului Judetean Brasov

In septembrie 2014, Consiliul Județean Brașov a anunțat că a solicitat sprijinul Ministerului Administrației și Internelor pentru construirea unui heliport la Spitalul Clinic de Urgență Brașov. "Având în vedere că, la această oră, cazurile foarte grave se preiau din Brașov din locuri neamenajate și foarte departe de spitalul județean, iar fiecare secundă contează, considerăm că este necesară o astfel de investiție. Am stabilit ca acest obiectiv să fie realizat în curtea Spitalului Județean, în partea dinspre Calea București. Pentru aceasta, am vorbit și cu primarul George Scripcaru, pentru că este necesară toaletarea copacilor din zonă, care ne-a promis tot sprijinul", a declarat Mihai Pascu, vicepresedinte al CJ Brasov. El a precizat că nu au fost încă estimate cheltuielile pentru amenajarea heliportului, care va avea o suprafaţă de 25 de metri pătraţi, însă acestea sunt “minime”, urmând să fie susţinute din bugetul CJ Braşov sau din sponsorizări. „Heliportul este un deziderat mai vechi, dat fiind că înainte aveam heliport în spatele spitalului, dar prin construcţia unui bloc nu a mai fost posibilă funcţionarea acestuia. Timpul de reacţie este foarte mare azi, în ideea în care pacientul este internat la Terapie Intensivă şi trebuie transferat se pierd zeci de minute bune care de multe ori îi influenţează viaţa şi atunci am căutat împreună cu CJ o soluţie ca acest transport să se facă foarte rapid“, a spus dr. Adrian Albotă, managerul spitalului. (Judetul Tau Brasovul)

2014 - Muzeul Aeronautic si Aerospatial Brasov

Ideea muzeului aeronautic si aerospatial a aparut in anul 2014 cind o delegatie din care a facut parte cosmonautul Dumitru Prunariu si un grup de elevi de la Colegiul National "Dr. I. Mesota" a participat la sărbătorirea a 50 de ani de la deschiderea Centrului de Cosmonautică din Chemnitz, Germania. Inspirat si de interesul foarte mare pe care l-au aratat liceenii brasoveni pentru muzeul interactiv german, Cristian Macedonschi, consilierul Forumului Democrat al Germanilor, a initiat primele discutii cu specialistii din Chemnitz legate de acordarea unui sprijin pentru infiintarea la Brasov al unui muzeu aeronautic si aerospatial.

Un pas pentru demararea acestui proiect a fost facut in luna august 2014 cind reprezentanti ai Centrului de Cosmonautică din Chemnitz si ai Muzeului "Hermann Oberth" din Feucht au venit la Brasov sa stabileasca impreuna cu oficialitatile locale etapele care trebuie parcurse pentru infiintarea muzelui. A fost ales si spatiul in care va functiona muzeul: fosta hala ICA de pe platforma uzinei Tractorul. In acest hangar, a carei constructie a fost finalizata in 1927, au fost fabricate primele avioane romanesti. Existau deja anunturi de donatii sau imprumuturi de aparate vechi sau obiecte legate de domeniul aviatiei pentru viitorul muzeu. Dumitru Prunariu si-a anuntat sprijinul pentru amenajarea sectiei aerospatiale. Se dorea ca muzeul sa ofere posibilitatea tinerilor să se informeze despre istoria aerospaţială ,dar sa aiba posibilitatea să înveţe într-un mod interactiv fizică printr-o multitudine de simulări şi experimente. Pentru crearea spatiilor muzeale se planuia atragerea de fonduri europene dar si de fonduri private din partea agentilor economici brasoveni.

2015 - Podul hobanat de la Micşunica

In 2016, municipalitatea plănuia construirea a 3 poduri hobanate in Brasov. Primul pasaj era gindit în zona Micşunica, cel de-al doilea în apropierea Bazinului Olimpic, iar cel de-al treilea în zona Hornbach. La acea vreme, cel mai mult se vorbea de pasajul din zona Micşunica. Proiectul acestuia era complex, pentru că trebuia să traverseze magistrala de cale ferată Braşov - Bucureşti. De aceea, s-a ales solutia unui pasaj hobanat, care avea două deschideri peste calea ferată, fiecare cu o lungime de 78 de metri. Pasajul urma să asigure legătura între B-dul Saturn şi tronsonul I al ocolitoarei Braşovului, accesul spre cele două cimitire din zona, dar ar urma să faciliteze legătura dinspre şi spre „artera de Sud-Est” (Noua – tronsonul I al ocolitoarei). Conform  proiectului tehnic, drumul amenajat avea 1,7 km, iar pasajul hobanat în sine avea o lungime totală de 0,71 km. Pilonul de care ar fi fost prinse cablurile de susţinere ajungea până la o înălţime de 60 de metri. 

Pasajul avea patru benzi de circulaţie, trotuare pe ambele părţi şi sistem de iluminat pe mijloc. Acesta pleca din zona Policlinicii Astra şi va traversa calea ferată spre câmp. Pe noul drum, până la ocolitoare, erau prevăzute şapte sensuri giratorii: primul in zona policlinicii, cel de-al doilea pe prelungirea străzii Crinului sub pasaj înainte de calea ferată, cel de-al treilea pe câmp la capătul pasajului (care asigura practic accesul către cimitire), alte trei giratorii pe câmp (având în vedere PUZ-ul aprobat pentru această zonă şi viitoarea dezvoltare), iar ultimul la intersecţia cu ocolitoarea. Investiţia era estimată la 82 de milioane de lei, fără TVA, iar lucrările urmau să dureze aproximativ doi ani şi jumătate. Ulterior, planul pentru acest pod a fost abandonat, sau aminat, atentia municipalitatii concentrindu-se pe pasajul hobanat din zona Bazinului Olimpic, care trebuia să facă legătura intre bulevardul Garii si cartierul Coresi. Despre cel de-al treilea pasaj, tot hobanat, prevăzut pentru a asigura accesul în zona rezidenţială Avangarden din cartierul Bartolomeu, s-a vorbit cel mai putin. (Buna Ziua Brasov )

2017 - Festivalul de muzica electronica "Red Music Festival"

In 20 decembrie 2016, viceprimarul Costel Mihai și Mihai Dragu, președintele Asociației pentru Educație, Diversitate și Multiculturalitate EDM au semnat protocolul de colaborare pentru organizarea Red Music Festival, un festival de muzică electronică de dans (Edm / Electronic Dance Music) care urma să fie organizat în vara anului următor la Brașov.  

20 decembrie 2016 - Semnarea protocolului

˝Acesta este un eveniment care se adresează în special tinerilor, asemănător Festivalului Untold, din Cluj. Ne dorim un eveniment de anvergura aceasta la Brașov și ne dorim ca acest parteneriat să fie unul de bun augur. Imediat după perioada sărbătorilor va fi înființată o comisie de organizare care va începe să lucreze și vă vom ține la curent cu toate etapele pe care le vom parcurge pentru acest festival ˝, a declarat viceprimarul Costel Mihai.

˝Electronic Dance Music este cea mai importantă verigă a industriei muzicale internaționale la acest moment. Dorim să fie un eveniment de referință pentru Brașov, și ca în fiecare an să îl dezvoltăm împreună cu Primăria Brașov, asociațiile de voluntariat, sponsorii și partenerii de aici. Vrem să aducem artiști de referință, care au mai performat în România sau care să vină aici pentru prima dată. Vrem să avem pe scene tot ceea ce a dat mai bun muzica electronică internațională și am inițiat deja discuții cu impresari din Germania, SUA și Marea Britanie pentru a face acest lucru posibil. De reușita acestei ediții depinde succesul edițiilor următoare, pe care le vrem mai mari și le vrem de referință pentru Brașov˝, a spus Mihai Dragu, organizatorul evenimentului.

Red Music Festival urma să aibă loc în perioada 17-23 iulie 2017, la Brașov, în două sau trei locații posibile (fostul Stadion Municipal, parcul Tractorul și, posibil parcul din jurul Lacului Noua), urmând să fie invitați peste 100 de artiști, între care se număra și nume ca Tiesto, Armin Van Buuren, Martin Garrix, Alan Walker, Oliver Heldens, VINAI, Quintino sau Tony Junior, alături de artiști ai Spinnin´ Records, pe primul loc în lume între cele mai mari case de discuri în muzica electronică și Armed Recordings, cea mai bună casă de discuri românească în domeniu. 

Bugetul estimat al festivalului era de 2.000.000 de euro, care trebuia să fie acoperit 40% din vânzarea de bilete și abonamente, 30% din sponsorizări, și câte 10% din donații, închirieri de spații comerciale și vânzarea de produse promoționale.

In luna iunie 2017, pe siteul redmusicfestival.com aparea un simplu mesaj: "Acest festival nu se mai ține (cel putin nu în 2017 la Brașov)".

Abia in 2023, s-a reusit organizarea unui festival muzical de gen in Poiana Brasov: Massif Festival (vezi detalii)

2021 - Podul hobanat de la Sala Sporturilor

Podul hobanat de linga Sala Sporturilor.
Sursa foto: Primaria Brasov

Pasajul hobanat de la Gara Braşov, despre care s-a discutat 5 ani în spaţiul public, a fost abandonat de noua administratie municipală instalată in toamna anului 2020. Primarul Braşovului,  Allen Coliban, a menţionat că acesta nu este dorit de oameni, este prea scump şi nici nu răspunde noilor priorităţi ale oraşului în materie de mobilitate.

Potrivit proiectului iniţial, pasajul hobanat de la Gară urma să aibă o lungime totală de 761 de metri şi 14 deschideri între piloni la care se adaugă zona hobanată, respectiv peste linii, unde deschiderea e de 160 de metri. Înălţimea pilonului principal, care să susţină cablurile în zona hobanată, era la 47,12 metri.

Planul general de situatie. Sursa foto: Primaria Brasov

Pasajul a fost proiectat cu 4 benzi, câte 2 pe sens, şi piste pentru biciclişti pe fiecare sens, cu o lăţime de 2 metri fiecare. Accesul pe pasaj, în direcţia Tractorul, urma să se facă doar dinspre sensul giratoriu Hărmanului-Vlahuţă-Gării, pe două benzi. Potrivit temei de proiectare, cei care ar merge pe direcţia Hărmanului-Vlahuţă spre Gară, în zona rampelor de acces ale pasajului, ar urma să intre într-un pasaj subteran, pe două benzi. Ieşirea de pe pasajul hobanat urma să se facă în ambele direcţii de mers (atât spre gară, cât şi spre sensul giratoriu, Hărmanului-Vlahuţă-Gării). Coborârea pietonilor şi a bicicliştilor de pe pasaj spre b-dul Gării a fost gândită tot într-un pasaj subteran, care să subtraverseze rampele de acces ale pasajului hobanat.

Primarul spunea ca pasajul ar costa prea mult si nu ar exista nici sursa de finantare. „În acest moment, neavând o sursă de finanţare, nu putem decât să discutăm mai mult decât recepţia indicatorilor, pentru că acest pasaj are o valoare foarte mare, aproape 50 milioane de euro. Nu avem o sursă de finanţare, din moment ce proiectul nu este eligibil prin programele europene”, spunea Allen Coliban, in iulie 2021.

Pina in 2021 se cheltuiseră 644.452 lei pentru studiul de fezabilitate, iar costul de execuţie al podului hobanat a fost estimat de Banca Mondială la 9,31 milioane euro, cifra anunţată de Coliban in iunie 2021 fiind însă de 267.773.359,88 lei cu TVA inclus (aprox. 53,5 milioane de euro). (Buna Ziua Brasov)