Februarie 1990 - Se infiinteaza prima televiziune locala, independenta, viitoarea Radioteleviziune Transilvania (RTT)
Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații
Data publicarii:
.
Istoria presei postdecembriste consemnează înfiinţarea primei televiziuni independente la Braşov, în februarie 1990. Radioteleviziunea “Transilvania” este prima televiziune comercială înfiinţată în România şi este una dintre puţinele staţii locale din ţară apărute după Revoluţie, care continuă să existe şi la ora actuală. În 1992 a fost reorganizată ca SC RADIOTELEVIZIUNEA TRANSILVANIA SRL, în baza Legii 31/ 1990 cu principal obiect de activitate producţia şi difuzarea de programe de telviziune şi radio.
Genericul emisiunii de stiri din 1992
Radioteleviziunea TRANSILVANIA a participat cu succes la concursuri organizate de Consilul Naţional al Audiovizualului pentru obţinerea de licenţe de emisie Tv şi Radio. RTT deţine la ora actuală (anul 2020) două posturi de televiziune, în municipiile Braşov şi Făgăraş.
Principala staţie de televiziune a societăţii, RTT Braşov, a fost recepţionată în eter şi prin cablu în judeţele Braşov şi Covasna. S-a început cu emisii bisăptămânale, în week-end, cu programe în limbile română, germană şi maghiară, montate pe casete care se duceau sus, la Releu TV, pe Tâmpa.
Florin Boitos, director al postului si
realizator de emisiuni.
Zeci de emisiuni au atras publicul în aproape un sfert de secol, caruia i-au fost oferite ştiri şi informaţii din Braşov, reportaje culturale despre monumente puţin ştiute şi personalităţi, artişti, tradiţii, divertisment şi filme artistice. In anii '90 un lucru apreciat de brasoveni a fost retransmisia filmelor de pe canalul german Pro 7, cu traducerea lui Hans Butmăloiu, în direct din studioul RTT.
Anca Sigmirean, fondatoare a televiziunii
prezentatoare de stiri si realizatoare
de emisiuni.
Din 1992, când a fost reorganizată Radioteleviziunea „Transilvania”, fondatorii, Florin Boitoş, Anca Sigmirean, Klaus Sifft, Călin Maniţiu, Godri Ildiko şi Dorin Niculescu au fost preocupaţi de dezvoltarea televiziunii. Odată cu prima licenţă de emisie, obţinută prin concurs organizat de CNA, proaspăt înfiinţat în 1992, s-a trecut la emisii zilnice, cu multe transmisii directe – nu doar din studioul RTT ci şi de la evenimente, spectacole sau festivaluri produse de postul TV brasovean.
Ioan Coman, realizator al indragitei emisiuni
"Intre noi, oamenii"
Două Jurnale pe seară, revista presei locale, talk-show interactiv în direct, matinal, emisiuni pentru copii, pentru vârstnici, pentru femei, culturale, despre trasee montane, de divertisment... aşa era programul RTT până la începutul anilor 2000. RTT a fost, ani de zile şi televiziunea care a asigurat traducerea materialelor Deutsche Welle pentru România. Casetele cu filme documentare, artistice şi topuri muzicale plecau din Braşov spre staţii de televiziune din toată ţara. Aşa cum casetele cu programele Tele7abc soseau zilnic pentru a fi difuzate...
Au urmat retransmisiile Prima Tv şi B1Tv, pentru televiziunea care a avut sediul, pe rând, în Primăria Braşov, în Piaţa Enescu 4, pe Strada Traian Grozăvescu 8 sau Strada Mihai Viteazu 8, unde funcţionează şi astăzi.
Toth Attila, unul dintre primii tehnicieni ai postului.
Câţiva oameni, neştiuţi, au fost în spatele camerelor şi la butoane, în primii ani: Dorin Niculescu, George Ioniţă, Călin Maniţiu, Attila Toth, Klaus Sifft, Bogdan Manea, Ionuţ Iliescu - tânărul student braşovean care la 21 de ani s-a stins odată cu pilotul avionului din care a filmat Braşovul până când impactul cu solul le-a curmat viaţa... Kovacs Attila, Stelian Grăjdan, Kanjo Levente, Marton Tibi, Daniel Manolache, Iosif Moga, Ştefan Micudă, Marius Anghelache, Marius Patraulea, Boris Heriuc, Bebe Panaite, Dorian Popovici, Florentina Chelcea, Horia Pavel, Ionel Caloianu, Tuzon Ladislau, Laurenţiu Dumitru (Dum)... Cu timpul, din era analogicului până la digitalizare, numărul tehnicienilor care au filmat, au montat şi au transmis programele RTT a ajuns la câteva zeci .
Dintre cei văzuţi, care au realizat sau au prezentat emisiuni la RTT, câţiva au rămas îndrăgostiţi iremediabil de această meserie şi continuă să o practice cu succes. Dupa RTT unii au continuat ca jurnalişti de televiziune, la Bucureşti, la televiziuni naţionale sau în Braşov:
Diana Tapu (Bart) si Paula Punga, unele
dintre jurnalistele si prezentatoarele de stiri
ale postului.
Alţii, au renunţat la televiziune dar au devenit persoane publice – ziarişti, artişti, oameni de afaceri...
Scriitori, ziarişti:Ion D. Coman, Adrian Popescu, Eduard Huidan, Cornelius Popa, Hans Butmăloiu, Cătălin Badea Gheracostea, Vasile Şelaru, Felicia Popa, Ion Mânzală, Sebastian Dan, Mihaela Parghel, Artur Larion, Melania Gavrilă, Adi Marica, Dragoş Cenţu.
Istorici şi critici de artă, cercetători: dr. Dana Jenei, Agnes Balint Ziegler, Mircea Dumitrescu.
1885 . Terenul viran inainte de a fi amenajat ca parc.Vedere de sub Tâmpa spre Cetățuie. Se văd clădirile Primăriei (1876), Gyertganffy și Bachmaier din str. Porții, hotelul ,,Soarele” și Sirul Cetățuii, Cimitirul evenghelic și pe porțiunea plană dintre ele, vite si care cu coviltir. Sursa foto: Arhivele Nationale Brasov Imaginea anterioara colorizata cu AI Pe terenul viran aflat de-o parte şi de alta a Porţii Vămii, grădinarul şef al oraşului, Carol Hermann, proiectează în prima parte a sec. XX linia modernă a spaţiului verde din centrul oraşului. În anul 1932 el se va numi Parcul Carol al II-lea , iar o perioadă poartă numele Cuteanu , după primarul oraşului. În perioada 1948-1962 s-a numit Parcul prieteniei româno-sovietice , iar din 11 aprilie 1991 se numeste Parcul Nicolae Titulescu . Şirul de case construite în stil neo-românesc pe Şirul Cetăţuii , au fost ridicate în perioada 1925-1944, după ce primăria atribuise încă din anul 1924, 12 loturi de teren prin vânzare co...
Tronsonul din DN 1 dintre Suburbia Dârste şi Braşov, numit astăzi Calea Bucureşti, a fost tăiat drept în jurul anului 1850 , când s-a construit şoseaua Braşov - Predeal, sub conducerea inginerului Karl Gärtner, cu ajutorul a 200 de muncitori aduşi din Silezia şi cazaţi în barăci (Braşovul neavând forţa de muncă necesară). Vechiul drum al Dârstelor, care era şerpuit şi mai înspre liziera pădurii, a dispărut apoi treptat. În anii 1932-1933 , în cadrul lucrărilor de modernizare a DN 1, conduse pe teritoriul Braşovului de inginerul sudez Sten Edward Holmberg (de la firma contractantă Vägaktiebolag Sweden), şoseaua a fost asfaltată . Plopii de pe margine, cu scop atât decorativ, cât şi practic (asigurarea microclimatului), au fost plantaţi din iniţiativa inginerului silvic al oraşului , Constantin Moarcăs. În anii '50, asfaltul a fost înlocuit cu piatră cubică, iar în 1979, aceasta a fost din nou înlocuită cu asfalt , în cadrul lucrărilor de lărgire şi modernizare dintre Spitalul Jude...
1974 . Bulevardul Victoriei, finalizat. Sursa foto: Gruia Hilohi Zona bulevardului, in 1943 si 1966. Sursa foto: Gruia Hilohi La citiva ani după inaugurarea noii Statii CFR a Braşovului, amplasată în mijlocul unui imens teren, presărat cu construcţii provizorii, dispuse la întimplare, zona a inceput să se transforme major. Aglomerarea vechilor construcţii a dispărut treptat, făcînd loc unui cartier modern, cu clădiri înalte, amplasate aerat, exprimînd tendinţele contemporane ale urbanismului şi arhitecturii. Dezvoltarea rapidă a zonei Gării noi a reclamat crearea unor artere de comunicaţie adecvate, menite a face o mai bună legătură între diversele cartiere ale oraşului, de mare circulaţie citadină. S-a inceput crearea a două artere magistrale, care vor face legătura între gară şi zona de est a oraşului (Steagul roşu), cea de nord (cartierul Tractorul), şi de vest (cartierul Bartolomeu). Una din ele — este vorba de aceea care merge paralel cu calea ferată — va intersecta Calea Hăr...
Comentarii
Trimiteți un comentariu