16 februarie 1968 - Brasovul a primit statutul de municipiu

Brasov. Carte postala din 1968

Regiunile împărțite în raioane, dintre care una autonomă, au reprezentat, între anii 1950 și 1968, aplicarea modelului sovietic de organizare administrativ-teritorială în Republica Populară Romînă apoi în Republica Socialistă România.

In anul 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ - teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă - proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.

Conform articolului 4 al Legii nr.2 din 1968, Oraşul este definit drept "centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodăresc. Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a tarii sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii. Oraşele in care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sunt oraşe-reşedinţă."

Astfel, prin Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Braşovului i s-a acordat statutul de municipiu si reşedinţă de judeţ. Pe baza orientărilor şi indicaţiilor conducerii partidului, Comisia judeţeană de partid şi de stat, alcătuită cu acest prilej, a stabilit dimensiunile optime ale municipiului Braşov, cuprinzînd şi comuna suburbană Ghimbav.

Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, industria din Brasov s-a dezvoltat continuu. Asta a presupus si forta de munca noua. Astfel, intre 1956 şi 1968 au fost aduse două valuri de muncitori moldoveni în noile uzine, iar populaţia oraşului a crescut de aproape patru ori. Începînd cu 1950, au apărut primele cartiere de blocuri, Steagul Roşu, Tractorul, Rulmentul şi Triaj, avînd ca nuclee uzinele cu acelaşi nume. A fost un deceniu măreţ al industriei locale, dar următorul avea să aducă apogeul înfăptuirilor socialiste. Braşovul dădea 65% din producţia naţională de maşini (autocamioane şi tractoare).

Anul 1968 este important în istoria Braşovului. Atunci s-a înfiinţat „Casa Mureşenilor“, fabrica de avioane a fost redeschisă sub numele ICA Braşov si a debutat festivalul „Cerbul de Aur“.

Populaţia Braşovului a ajuns în 1972 la 192.205 locuitori, an in care s-a inregistrat cea mai mare natalitate a tuturor timpurilor: 24,9 născuţi vii la mia de locuitori. În 1981, municipiul Braşov avea 314.645 locuitori şi era considerat, „prin dimensiunea şi funcţiile urbane pe care le cumulează, cel mai mare oraş al ţării după municipiul Bucureşti“. Aşa a intrat şi în regimul post-comunist, ca municipiu de rang 0.

Sursa info: Monitorul Expres, Wikipedia