Cutremure mari resimtite la Brasov, din secolul XV pina in prezent
29 august 1471 - (magnitudine 7,5) Intre orele zece şi unsprezece a fost un mare cutremur la Braşov (Kronen), astfel încât au fost zguduite toate clădirile, munţii şi văile. Din bolta Biserica de deasupra altarului Bisericii Negre s-a prăbuşit cheia de boltă cu stema Ungariei, iar celelalte steme au rămas nevătămate. Turnul bisericii s-a înclinat, ca şi cum ar fi vrut să se prăbuşească la pământ. Din zidul cetatii oraşului o mare parte s-a prăbuşit, câteva galerii de apărare s-au dărâmat, multe turnuri au crăpat iar partea lor de sus s-a prăbuşit. Iar oamenii au fugit de la masă pe stradă, ca şi cum ar fi înnebunit şi arătau palizi ca morţii. (relatare dintr-o cronica a epocii)
24 noiembrie 1516 - (magnitudine 7,5) S-au prăbuşit mai multe case şi o mare parte din zidul de incintă a oraşului.
19 iulie 1545 - (magnitudine 7,1) în timpul serviciului divin, a avut loc un cutremur, iar oamenii cuprinşi de panică au fugit din biserică.
10 aprilie, 14 mai şi 19 mai 1571 - cutremre in fiecare dintre aceste zile, ultimul fiind „foarte puternic“.
10 august 1590 - (magnitudine 6,5) cutremur "groaznic" cum nu şi-au amintit cei bătrâni că ar fi fost vreodată înainte. Epicentrul a fost in zona Fagaras - Campulung. Cutremurul a făcut pagube mari, au început să sune clopotele, multe case s-au prăbuşit, iar bolta din Biserica Neagra a crăpat.
1599 - au fost trei cutremure.
24 decembrie 1605 - (magnitudine 7,1) după masă a avut loc un cutremur puternic, care a zguduit turnurile şi pomii, multe hornuri şi ziduri s-au prăbuşit, iar unii oameni credeau că a venit ziua cea de pe urmă. Clopotele din biserici au sunat singure.
8 noiembrie 1620 - (magnitudine 7,5) Cutremurul foarte puternic s-a resimţit foarte violent, a pricinuit mari pagube Bisericii Negre şi altor edificii, a năruit multe case şi a dărâmat Turnul Strungarilor ce s-a prăbuşit până la temelii. În cartierul Şchei, de pe biserica românească Sf. Nicolae au fost doborâte 3 cruci. De pe Tâmpa s-au rostogolit bolovani mari, unii cât un butoi.
13 martie 1660 - din cauza cutremurului, limba clopotului de la turnul porţii străzii Porţii a început să sune.
19 august 1681 - (magnitudine 7,1) “Inspăimântătorul" cutremur a pricinuit pagube în oraş, un acoperiş s-a prăbuşit peste zidul de incintă al oraşului, în Biserica Neagră s-a fisurat bolta deasupra corului, producându-se multe crăpături, iar pietrele căzute au distrus primele rânduri ale stranelor pentru femei; s-a prăbuşit şi micul acoperiş deasupra intrării secundare a lăcaşului
12 iunie 1701 - (magnitudine 7,1) Seismul s-a caracterizat prin 3 şocuri intense, consecutive, s-au dărâmat clădiri, bolte ale bisericilor şi o porţiune de circa 30 metri din zidul oraşului de sub Tâmpa s-a prăbuşit.
11 iunie 1738 - (magnitudine 7,7) între orele 11 şi 12 a avut loc un nou cutremur "groaznic, cum nu s-a mai simţit de când îşi aminteau oamenii". Replici mai mari au fost la 13, 16 şi 30 iunie. La Braşov, aproape toate casele au fost afectate. S-a efectuat şi o inventariere oficială a pagubelor. Poarta Ecaterinei a fost foarte deteriorată, turnul breslei tâmplarilor s-a prăbuşit de tot, în strada Poarta Şchei s-au prăbuşit frontoane ale caselor, hornuri s-au crăpat şi s-au prăbuşit, în strada Castelului mai multe bolţi s-au crăpat. În mod deosebit a fost afectat gimnaziul Honterus – construit în anul 1541 –, care a trebuit să fie demolat şi reconstruit.
6 aprilie 1790 - (magnitudine 7,1) seara, a fost un cutremur puternic. La Braşov, bolta Bisericii Negre – terminată în anul 1772 – a avut mai multe crăpături.
8 decembrie 1793 - (magnitudine 6,2) Epicentrul a fost in zona Fagaras - Campulung. La Braşov avea loc o reprezentaţie de teatru în sala din vechea Redută, iar oamenii panicaţi au fugit afară.
26 octombrie 1802 - (magnitudine 7,9) cutremurul a avut loc pe la prânz si a durat ceva mai mult de 2 minute În Braşov multe case au fost complet distruse, au fost avariate construcţiile aferente Porţii Străzii Porţii, făcând
zadarnice încercările de consolidare ulterioare. Cele mai mari pagube s-au produs la Bod, unde biserica evanghelică şi biserica-cetate s-au prăbuşit, de asemenea 90 de case au fost distruse. Şi la Hălchiu biserica evanghelică s-a prăbuşit.
23 ianuarie 1838 - (magnitudine 7,5) Au fost afectate grav foarte multe case, unele au devenit nelocuibile. Soldaţii au fost nevoiţi să părăsească o cazarmă cu 2 etaje. La turnul de la capătul străzii Uliţei Căldărarilor exista pericolul de prăbuşire, de aceea poarta oraşului, care se afla dedesubt, a trebuit să se închidă.
10 noiembrie 1940 - (magnitudine 7,4) Cel mai puternic cutremur, cu daune considerabile, hornuri şi case avariate. Au căzut turnul-clopotniţă al bisericii ortodoxe din Piaţa Sfatului, multe timpane de zidărie ale unor clădiri din centru, un coş de fum al fabricii de postav.
4 martie 1977 - (magnitudine 7,2) Cutremurul resimtit puternic in multe zone ale tarii a provocat pagube insemna si la Brasov. 1090 construcţii afectate, multe din zidărie de cărămidă fără centuri şi sâmburi de beton, 6 clădiri industriale (3 grav avariate), 950 locuinţe (74 grav avariate, 876 uşor avariate),134 clădiri social – culturale (14 grav avariate, 8 avariate, 112 uşor avariate), corpul T al Universitatii Braşov grav avariat.
30 august 1986 - (magnitudine 7,1)
30 mai 1990 - (magnitudine 7)
27 octombrie 2004 - (magnitudine 6)
Surse info: Revista Tara Barsei, Wikipedia, roeduseis.ro
24 noiembrie 1516 - (magnitudine 7,5) S-au prăbuşit mai multe case şi o mare parte din zidul de incintă a oraşului.
19 iulie 1545 - (magnitudine 7,1) în timpul serviciului divin, a avut loc un cutremur, iar oamenii cuprinşi de panică au fugit din biserică.
10 aprilie, 14 mai şi 19 mai 1571 - cutremre in fiecare dintre aceste zile, ultimul fiind „foarte puternic“.
10 august 1590 - (magnitudine 6,5) cutremur "groaznic" cum nu şi-au amintit cei bătrâni că ar fi fost vreodată înainte. Epicentrul a fost in zona Fagaras - Campulung. Cutremurul a făcut pagube mari, au început să sune clopotele, multe case s-au prăbuşit, iar bolta din Biserica Neagra a crăpat.
1599 - au fost trei cutremure.
24 decembrie 1605 - (magnitudine 7,1) după masă a avut loc un cutremur puternic, care a zguduit turnurile şi pomii, multe hornuri şi ziduri s-au prăbuşit, iar unii oameni credeau că a venit ziua cea de pe urmă. Clopotele din biserici au sunat singure.
8 noiembrie 1620 - (magnitudine 7,5) Cutremurul foarte puternic s-a resimţit foarte violent, a pricinuit mari pagube Bisericii Negre şi altor edificii, a năruit multe case şi a dărâmat Turnul Strungarilor ce s-a prăbuşit până la temelii. În cartierul Şchei, de pe biserica românească Sf. Nicolae au fost doborâte 3 cruci. De pe Tâmpa s-au rostogolit bolovani mari, unii cât un butoi.
13 martie 1660 - din cauza cutremurului, limba clopotului de la turnul porţii străzii Porţii a început să sune.
19 august 1681 - (magnitudine 7,1) “Inspăimântătorul" cutremur a pricinuit pagube în oraş, un acoperiş s-a prăbuşit peste zidul de incintă al oraşului, în Biserica Neagră s-a fisurat bolta deasupra corului, producându-se multe crăpături, iar pietrele căzute au distrus primele rânduri ale stranelor pentru femei; s-a prăbuşit şi micul acoperiş deasupra intrării secundare a lăcaşului
12 iunie 1701 - (magnitudine 7,1) Seismul s-a caracterizat prin 3 şocuri intense, consecutive, s-au dărâmat clădiri, bolte ale bisericilor şi o porţiune de circa 30 metri din zidul oraşului de sub Tâmpa s-a prăbuşit.
11 iunie 1738 - (magnitudine 7,7) între orele 11 şi 12 a avut loc un nou cutremur "groaznic, cum nu s-a mai simţit de când îşi aminteau oamenii". Replici mai mari au fost la 13, 16 şi 30 iunie. La Braşov, aproape toate casele au fost afectate. S-a efectuat şi o inventariere oficială a pagubelor. Poarta Ecaterinei a fost foarte deteriorată, turnul breslei tâmplarilor s-a prăbuşit de tot, în strada Poarta Şchei s-au prăbuşit frontoane ale caselor, hornuri s-au crăpat şi s-au prăbuşit, în strada Castelului mai multe bolţi s-au crăpat. În mod deosebit a fost afectat gimnaziul Honterus – construit în anul 1541 –, care a trebuit să fie demolat şi reconstruit.
6 aprilie 1790 - (magnitudine 7,1) seara, a fost un cutremur puternic. La Braşov, bolta Bisericii Negre – terminată în anul 1772 – a avut mai multe crăpături.
8 decembrie 1793 - (magnitudine 6,2) Epicentrul a fost in zona Fagaras - Campulung. La Braşov avea loc o reprezentaţie de teatru în sala din vechea Redută, iar oamenii panicaţi au fugit afară.
26 octombrie 1802 - (magnitudine 7,9) cutremurul a avut loc pe la prânz si a durat ceva mai mult de 2 minute În Braşov multe case au fost complet distruse, au fost avariate construcţiile aferente Porţii Străzii Porţii, făcând
zadarnice încercările de consolidare ulterioare. Cele mai mari pagube s-au produs la Bod, unde biserica evanghelică şi biserica-cetate s-au prăbuşit, de asemenea 90 de case au fost distruse. Şi la Hălchiu biserica evanghelică s-a prăbuşit.
23 ianuarie 1838 - (magnitudine 7,5) Au fost afectate grav foarte multe case, unele au devenit nelocuibile. Soldaţii au fost nevoiţi să părăsească o cazarmă cu 2 etaje. La turnul de la capătul străzii Uliţei Căldărarilor exista pericolul de prăbuşire, de aceea poarta oraşului, care se afla dedesubt, a trebuit să se închidă.
10 noiembrie 1940 - (magnitudine 7,4) Cel mai puternic cutremur, cu daune considerabile, hornuri şi case avariate. Au căzut turnul-clopotniţă al bisericii ortodoxe din Piaţa Sfatului, multe timpane de zidărie ale unor clădiri din centru, un coş de fum al fabricii de postav.
4 martie 1977 - (magnitudine 7,2) Cutremurul resimtit puternic in multe zone ale tarii a provocat pagube insemna si la Brasov. 1090 construcţii afectate, multe din zidărie de cărămidă fără centuri şi sâmburi de beton, 6 clădiri industriale (3 grav avariate), 950 locuinţe (74 grav avariate, 876 uşor avariate),134 clădiri social – culturale (14 grav avariate, 8 avariate, 112 uşor avariate), corpul T al Universitatii Braşov grav avariat.
30 august 1986 - (magnitudine 7,1)
30 mai 1990 - (magnitudine 7)
27 octombrie 2004 - (magnitudine 6)
Surse info: Revista Tara Barsei, Wikipedia, roeduseis.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu