5 iulie 2007 - Uzina Tractorul Brasov este vinduta de stat si, practic, se desfiinteaza

Platforma Tractorul. Intrarea principala. Anii (19)70.

Uzina Tractorul Brașov (UTB) a fost o companie brașoveană specializată în producția de tractoare. Înființată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Brașov), după venirea în 1946 a autorităților ruse la Brașov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare.

Tractor IAR 22. Sursa foto: FB/IAR Brasov

In 26 decembrie 1946, primul tractor romanesc, IAR 22, produs dupa modelul german Hannomag, iese pe poarta fabricii. Greutatea utilajului era de 3,4 tone, fiind echipat cu motoare Diesel de 38 CP. Forța de tracțiune dezvoltată era de 1.225 kgf. Lucrau atunci in uzina 15.000 din cei 82.000 de locuitori ai Braşovului.
Partidul Comunist face prima comandă la Brașov - 5.000 de tractoare IAR 22, 5.000 de pluguri și 2.000 de semănători. La inceputul lui 1949 este fabricat tractorul cu numarul 1000. După numai cinci ani de la intrarea in productie, mașinile agricole de la UTB ajung si la export în China, India şi Egipt, dar și în Zambia, Rusia, Congo ori Brazilia. În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brasov.

Tractor UTB U-650.
Sursa foto: Automobile Romanesti

Din 1960, apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. Se naşte astfel Universal 650, produsul premium al fabricii.

În 1970, uzina se extinde: casele de pe 10 hectare de teren sunt dărâmate iar, în locul lor, conducerea de partid înalță hale pentru turnarea de aliaje și montează linii pentru macarale imense.

Atât de mare este cererea, încât la fiecare 9 minute pe poarta uzinei de la poalele Tâmpei iese un tractor. Din cei 190.000 de locuitori ai oraşului, 23.000 muncesc acolo. Pentru ei, comuniștii construiesc cartiere de blocuri, policlinică, spital, stație de salvare, cantină și sală de spectacole.

În țările străine produsele uzinei brasovene au fost vândute sub numele de Universal, UTB, Universal Farmliner (pentru Australia) și Titan. Au fost produse sub licența tractoare în Pakistan sub numele de GM Universal al Agripak. De asemenea a fost produs sub licență în Turcia de către Hattat Universal Tractors.

La inceputul anilor 90, uzina producea anual 50.000 de tractoare. Mai mult de jumătate dintre ele le exporta in 120 de tari. La un moment dat, UTB deținea 50% din distribuitorul autorizat Universal UTB Hungaria, 40% din Universal Traktorji UTS din Slovenia, 50% UTB-Sepa din Italia, 50% din Universal Traktor Sonay din Turcia.

Reportaj TVR despre istoria uzinei Tractorul. Sursa video: Youtube/arhivaTVR

Democratizarea Romaniei si trecerea la economia de piata afecteaza activitatea fostelor intreprinderi socialiste din Romania, evident, si pe cea a uzinei Tractorul.

Fără a mai avea suportul statului pentru negocierea contractelor, în doar șase ani producția uzinei brasovene scade de la 50.000 la 6.000 de tractoare. Guvernul finanțează găurile fabricii și promit găsirea unui investitor. In 1996 are loc prima tentativă de privatizare a uzinei, catre compania americana New Holland. Vinzarea nu reuseste, insa.

Platforma industriala Tractorul si Rulmentul. Aprox anul 2008. Sursa imagine: Bing Maps

În 1997, Guvernul acordă fabricii un credit de 3,8 milioane de dolari, cu o dobândă de un procent. Condiția este ca banii să fie folosiți pentru retehnologizarea liniilor de productie și cumpărarea de materii prime. Planul arăta că, în total, uzina va fabrica 6.000 de tractoare destinate piețelor din Egipt, Turcia și SUA. De pe liniile de producție ies însă numai 1.000 de tractoare. în 1998, uzina rămâne fără curent și gaze, din cauza datoriilor. Muncitorii ies în stradă în speranța că vor declanșa o reacție salvatoare.

Tractorul primeste încă un credit, de 3,5 milioane de dolari fără dobândă, pentru plata restanțelor la gaz și curent.

În anul 1999, 80% din cei 10.500 de angajați care reușiseră să supraviețuiască celor 10 ani de tranziție sunt trimiși în șomaj tehnic. Oamenii ies în stradă, iar guvernul acordă un alt credit, de 3,2 milioane de dolari. De data aceasta dobânda este de 30 la sută, iar banii trebuie folosiți pentru relansarea producției și plata datoriilor.

Platforma Tractorul in anul 2021. Halele fostei uzine au fost inlocuite, cam pe jumatate din suprafata platformei, de magazine si locuinte. Sursa foto: Google Earth.

Guvernanții decid un plan pentru salvarea uzinei. Tractorul este împărțită în șase companii - Frimut UTB, Rentcom UTB, Prorem UTB, AWE-HD, MUM-UTB, Scudiver UTB, iar secțiile care nu sunt implicate direct în producția de tractoare sunt scoase la privatizare. Planul esueaza. Majoritatea firmelor rupte din Tractorul Brașov intră în insolvență, iar statul nu își recuperează datoriile.

In 2000 - an electoral - oamenii ies din nou în stradă. Protestele încetează abia când Guvernul șterge 1,7 milioane de dolari din datoriile Tractorul Brașov. Dar muncitorii brașoveni nu se mulțumesc cu atât și ies din nou în stradă. Datoriile UTB ajung să crească în fiecare zi cu câte 12.000 de dolari, doar din dobânzi și penalități. Datoriile totale ajung la peste 52 milioane de dolari.

In 2003, se vorbeste de vinzarea societatii catre concernul Landini - parte a grupului Fiat. Statul român trebuia să îndeplinească niște condiții trecute în contractul de privatizare, intre care subvenționarea utilajelor agricole pe o perioadă de cinci ani. În schimbul datoriilor, statul se angaja să îi subvenționeze pe producătorii agricoli care vor cumpăra tractoare de la Brașov. Privatizarea cu Landini nu se concretizeaza, asa ca se incearca o alta varianta cu compania coreeana Daewoo. Din nou, fara succes.

Iulie 2005. Premierul C.P. Tariceanu
in vizita la Tractorul.
Sursa foto: Agerpres

În 2005, angajații ies din nou în stradă și cer bani. Primesc un nou plan de redresare care viza restringerea activitatii la circ 30 de hectare, restul să se vândă și din banii aceia să înceapă o activitate nouă, fără datorii.

Statul găsește un alt investitor, compania indiana Mahindra, cu care s-a ajuns până aproape de finalizarea intelegerii, insa privatizarea esueaza iar, in cele din urma.

Februarie 2007. Muncitorii de la Tractorul blocind
o intersectie in semn de protest.
Sursa foto: Agerpres

După acest nou esec, datoriile acumulate la Tractorul Brașov sunt de 243 de milioane de euro. Cu toate acestea, în 2007, fabrica lansează o nouă gamă de tractoare. Nu sunt produse decât prototipurile, pentru că fabrica rămâne, din nou, fără current electric, iar angajații ies încă o dată stradă. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAS) decide însă că fabrica nu mai are viitor.

Pe data de 5 iulie 2007, în schimbul a 82 de milioane de euro, cele 125 de hectare cu hale pline de tractoare și piese de schimb sunt scoase la vânzare, în cadrul unei licitații. Noul proprietardevine SC Flavus Invest SRL București. Compania e deținută de fondul britanic de investiții Centerra Capital Partners.

Demolarea halelor uzinei Tractorul

Din cauza crizei financiare, Flavus Investiţii a vândut întreaga afacere, cu un discount de circa 70%, în aprilie 2012, grupului francez Auchan, care a continuat proiectul prin intermediul diviziei imobiliare Immochan. În martie 2015, a fost deschis Centrul comercial Coresi pe o suprafaţă de 45.000 metri pătraţi. Investiţia pentru Coresi Shopping Resort a fost estimată la 60 de milioane de euro, iar proiectul include un centru de distracţii indoor şi o zonă de cinema, cu o suprafaţă de 3.200 metri pătraţi pentru opt săli digitale, o galerie comercială de 32.000 metri pătraţi şi 2.400 de locuri de parcare.

Immochan a investit în următorul an circa 12 milioane euro în dezvoltarea celei de-a doua faze a zonei comerciale din proiectul Coresi din Braşov şi în lucrări de demolare, urbanizare şi dotare cu utilităţi a terenului.

În 2016 a început construcţia zonei rezidenţiale de 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 de hectare, terenul urmând să fie pregătit pentru dezvoltarea blocurilor în etape succesive, corespunzătoare fazelor de construcţie.

Surse info: Digi24, Wikipedia, Mediafax