1921 - Se infiinteaza fabrica ROMLOC, precursoarea uzinei de autocamioane din Brasov

Sursa foto: altmarius.ning.com

Povestea uzinei de autocamioane din Brasov incepe in 2 ianuarie 1921, cind ia fiinţă ROMLOC - Fabrica de locomotive si vagoane. Începând din anul 1935, Societatea ASTRA Arad, prima fabrică romaneasca de vagoane şi motoare îşi extinde activitatea la Braşov.

La 17 iunie 1935 încep la  Brasov ridicările de teren, măsurătorile şi trasarea fundaţiilor pentru noile clădiri, amplasate pe terenurile ROMLOC. Proiectarea construcţiilor s-a făcut de către specialişti români cu asistenţa unor experţi din străinătate. Uzina „Astra” Braşov era concepută ca o mare întreprindere industrială pentru fabricarea vagoanelor de toate tipurile. Proiectul general al uzinei cuprindea 14 clădiri principale, palatul administrativ, vopsitoria, montajul, sculăria, atelierul mecanic-şef, forja, arcuri, turnătoria, centrala termică, centrala electrică, magazia, tâmplăria, laminoarele, clădiri auxiliare etc. Executarea lucrărilor s-a făcut intr-un termen relativ scurt, apoi au urmat dotări corespunzătoare cu utilaje de mare tehnicitate şi productivitate. În anul 1936, ROMLOC fuzionează cu uzina ASTRA Arad. Practic, cea mai mare parte din activitatea uzinelor din Arad, socotite ca fiind prea aproape de frontieră şi, deci, vulnerabile, e mutata la Brasov.

Sursa foto: altmarius.ning.com

In 1937 ia fiinţă o şcoală profesională de ucenici, iar în 1942 un liceu industrial experimental, primul de acest gen din ţară. Din 1938, la fabrica din Brasov se renunta la fabricarea vagoanelor si se trece la productia de armament si muniţii. În prima fază, s-au produs tunuri de câmp.

In 1939, in Uzinele „ASTRA”- Braşov se puteau fabrica tunuri şi obuziere de la calibrul de 37 mm până la 150 mm, oricât de complexe (tunuri anti-aeriene, tunuri anti-tanc, tunuri de câmp, tun lung anti-tanc, obuziere, obuziere grele de 150 mm). Pentru toate aceste materiale Uzinele „ASTRA”-Braşov, primeau oţeluri în diferite stadii de fabricaţie de la Uzinele „REŞIŢA” din Banat. 

Productiile erau următoarele: 

— tunuri anti-aeriene de 75 mm. cca. 80—100 bucăţi anual 

— tunuri anti-aeriene de 37 mm. cca. 150 bucăţi anual 

— tunuri anti-tanc de 37 sau 47 mm. cca. 150 bucăţi anual 

— obuziere şi tunuri de câmp cca. 120 bucăţi anual 

— ţevi retubate amovibil pentru diferite calibre sau ţevi noi cca 500—600 bucăţi anual 

Tunuri antiaeriene Vickers fabricate
la Uzinele Astra

Tunuri antiaeriene de 75 mm se fabricau in colaborare cu Uzinele Vickers-Amstrongs din Anglia, iar tunurile antiaeriene de 37 mm în colaborare cu Uzinele Rheinmetal Borsig din Germania. 

Proiectilele artileriei de câmp cu focoasele lor puteau fi fabricate intr-o cantitate de cca. 6.000 buc. în 24 ore, ceea ce însemna 1.800.000-2.000.000 de proiectile anual, iar pentru calibre mai mari de 120—150,  ASTRA-Braşov avea o producţie de 200.000—300.000 proiectile anual.  ASTRA a realizat în 1939 o producţiune de 6—800.000 proiectile pentru tunurile anti-aeriene sau anti-tanc de calibru 37 sau 47 mm.

"Astra" Braşov este bombardată în două rânduri, la 16 aprilie si 6 iunie 1944. Uzina a fost refăcută si a început din nou sa funcţioneze, asumindu-si un rol important în refacerea ţării. Se cereau refăcute, în primul rând, transporturile, dar si alte industrii. În 1945 se începe la Astra Braşov  fabricarea de vagoane, de scule penumatice, ciocane de nituit de diferite mărimi, de găurit etc. Se construiesc hale noi. Se extinde turnătoria. În 1947 se pune în funcţiune turnătoria de oţel şi, astfel, se pot turna în uzină piesele necesare atelierelor de vagonaj. S-au turnat, pentru prima dată în ţară, boghiuri si cupe pentru vagoane. În primii ani, uzina a realizat noi produse de care economia naţională avea nevoie şi care se fabricau pentru prima dată în ţară: sape cu role, transmisii intermediare, carotiere şi capete de carotiere, macarale, cutii de viteze pentru trolii, instalaţii complete de pompaj şi maşini unelte.

Sursa foto: altmarius.ning.com

La 21 august 1948, Astra Braşov primeşte numele de uzina „STEAGUL ROŞU”, iar din mai 1949, uzina se organizează ca întreprindere de interes general în cadrul Ministerului Metalurgiei. Se produc vagoane de diferite tipuri, utilaje pentru industria minieră şi siderurgică, maşini unelte şi, pentru prima dată în ţară, rulmenţi. Din 1959, secţia de rulmenti devine unitate producătoare de sine stătătoare şi se dezvoltă an de an, devenind „Uzina Rulmentul” Braşov. Între 1959 şi 1961 se proiectează şi se pregăteşte autocamionul “CARPAŢI” de 3 tone, iar în anul 1962 se produce autocamionul “CARPAŢI” de 2,5 tone.

Autocamioane SR 101 la uzina 'Steagul Rosu'.
Sursa foto: Agerpres

În anii următori se fac retehnologizări pentru ca în 1954 aici să se producă primul camion românesc SR-101. În anul 1962 au ieşit pe poarta uzinei primele autocamioane de 3 tone SR-131 „Carpaţi”, creaţie absolut originală a tinerei industrii româneşti de autovehicule. La proiectarea lor, s-a ţinut seama de tendinţele ce se manifestau la fabricaţia modernă de autovehicule şi au fost adoptate o serie de soluţii constructive şi tehnologice noi, unele dintre ele absolut originale.

După punerea în fabricaţie de serie a lui SR-131 urmează, în 1963, autocamionul SR-132 cu două diferenţiale, iar tot în anul 1963, de pe banda de montaj coboară primele „sereuri” de 5 tone „Bucegi”.

Camionul SR-113 Bucegi. Reclama din anii '70.

Îi succed derivatele sale, autotractorul cu şa SR-115, autobasculanta SR-116 şi, în fine, în 1966, autocamionul cu două diferenţiale SR-114. Autocamioanele SR 131 „Carpaţi” şi SR 113 „Bucegi”, precum şi derivatele lor, s-au impus printr-o serie de parametrii tehnici superiori, printr-o calitate ireproşabilă şi printr-un preţ competitiv pe piaţa mondială.

Pentru întâia dată, în ţară au fost construite, în anul 1957, maşini unelte tip agregat. Prima linie automată construită din maşini unelte a fost executată şi a intrat în funcţiune în Uzina „Steagul Roşu” în anul 1958 şi a fost urmată de alte două linii de mari proporţii (prelucrarea completă a blocului şi prelucrarea chiulasei) date în funcţiune în anul 1962. Capacitatea acestor două linii era de 130 de blocuri şi 260 chiulase în două schimburi, iar lungimea totală a liniilor era de aproape 175 m. În anul 1964, s-au construit, tot de către Uzina „Steagul Roşu”, trei linii automate pentru Uzina de tractoare Braşov.

Reportaj TVR despre istoria uzinei de autocamioane din Brasov. Sursa video: Youtube/TVR

Producţia de aici trebuia să ţină pasul cu piaţa europeană, aşa că în anul 1971 se produc la "Intreprinderea de autocamioane" din Braşov primele autocamioane cu motoare diesel în licenţă MAN Germania. În anul 1990, uzina îşi schimbă denumirea în SC Roman S.A. iar în 1994 se organizează pe divizii. În 1999 este fabricat primul autocamion cu motor Euro 2 românesc. Din anul 1990 a trecut prin multe încercări : zeci de proteste ale muncitorilor, tranşe de dizponibilizări şi câteva tentative nereuşite de privatizare. De-a lungul celor 12 ani până în momentul privatizării uzina nu a reuşit sa găsească o rentabilitate cât de mică.

În anul 2000, pe poarta fabricii iese camionul cu numărul 750.000. În luna noiembrie 2002, Roman SA producea autocamioane cu motor Euro 3. Din mai 2004, după realizarea privatizării au fost luate decizii strategice care au permis ca S.C. ROMAN S.A. Braşov să producă autovehicule civile cu un nou design şi complet modernizate, autovehicule militare cu multe echipamente performante, inclusiv blindaje conform STANAG, autobuze urbane cu podea complet coborâtă, autobuze interurbane şi turistice.

Sursa info: Roman SA,