 |
| În 1933 s-a pavat şi modernizat întregul traseu al DN 1 prin oraş. Imagine cu lucrările din sectorul răsăritean al Căii Victoriei (azi Bulevardul 15 Noiembrie, în dreptul celor trei blocuri înalte de la nr. 80-84). (vezi locatie)În fundal, intersecţia din faţa fostei Fabrici de Maşini "Fraţii Schiel" (ulterior "Strungul" şi "Hidromecanica"). În stânga, şinele căii ferate spre Satulung (Săcele). Sursa foto - info: Gruia Hilohi |
Izvoarele istorice ale Brașovului ne arată, că incă în timpuri vechi existau poduri și drumuri bune care legau satele săsești cu Brașovul. Ne amintesc carierele din care se exploata piatra pentru poduri și de unde se scotea pietrișul, ne dau sumele ce se cheltuiau cu întreținerea lor și dovedesc o bună supraveghere. Despre drumurile și podurile în afară de teritoriul săsesc, izvoarele istorice ale Brașovului pomenesc numai întâmplător. Știm că Săcele era legat cu un drum bun cu Brașovul, dar prin comune, când se desfundau primăvara drumurile și în vreme de ploi multe, circulația era aproape imposibilă. Drumul dintre Prejmer și Buzău este dintre cele mai vechi, dar din cauza certurilor continue dintre sașii din Prejmer și familia nemeșului Beldi, care stăpânea ținutul Buzăului, era rău întreținut. Drumul național de azi Brașov-Predeal a aparut in perioada interbelica, ca și șoseaua națională Săcele-Vălenii de Munte. Mai veche e trecerea utilizată și în timpul Primului Război Mondial dar netransformată în șosea - Vama Șanț - Valea Doftanei - Prahova. Aceasta abia in anul 2024 a inceput să fie modernizata. Un drum vechi este si cel leagă Valea Râşnoavei cu Predealul, cam pe unde duce drumul Râşnov-Predeal - numit "Drumul Reginei" - construit după primul război.
In anul 1922, aflăm din "Monografia orasului si judetului Brasov", realizata de Alexandru Petit, care era situatia drumurilor din Brasov la citiva ani după unirea Transilvaniei cu Romania.
In orașul intern și suburbii sunt 47.27 km. străzi, iar în afară de oraş 35.71 km. — în total 82.98 km. Dintre aceste străzi, asfaltate sunt 2.44 km. (asfalt natural, dublu pe o bază de beton de 15 cm.) Pavaj cu granit patrat 5.92 km. (pe o bază de pietriș bătătorit). Cu pietre mici de granit 5.92 km. Cu piatră de carieră, 1.78 (pe bază de nisip). Străzi acoperite cu pietriș 69.49 km. (pe bază de piatră de var).
Străzile cu asfalt au fost refăcute în anii 1910 şi 1911, şi au costat Cor. 128.056, cele cu piatră cubică Cor. 640.563 şi cele cu piatră măruntă Coroane 339.376, în total 1.108.096 Cor. După noul plan, sunt proiectate străzi noi acoperite cu pietriș, care deocamdată nu se pot efectua. Plantaţiuni de-alungul străzilor sunt în lungime de 45 km.
Din "Monografia judetului Brasov", realizată in 1938 de Ion Podea, secretar general judetean, aflăm detalii despre investitiile in infrastructura rutieră care s-au făcut in judetul Brasov, in primii 20 de ani de la Marea Unire.
Administrația românească a preluat în 1918 drumurile și podurile în stare de ruină. Statul român, județul și comunele au făcut eforturi mari pentru a le aduce la o starea corespunzatoare, incomparabil mai bună de cum era înainte de primul război. Pentru a da județului Brașov căile de comunicație corespunzătoare circulației mari și situației lui geografice pe care o are, apoi pentru a face posibilă o circulație mai civilizată în comunele românești și a le pune în legătură cu arterele principale de comunicație și pentru a creia legături mai strânse între Ardeal și Vechiul Regat, se cereau poduri și drumuri noi, investiții de sume fabuloase ce se urcau la miliarde, pe care statul român nu s-a precupețit a le face, ridicând județul Brașov printre primele județe din țară și în ce privește căile de comunicație.
Bugetele județene ne dau între anii 1919-1928 o medie de cheltuieli pentru poduri și șosele de 4 milioane lei anual, iar între anii 1928-1938 5 milioane și jumătate lei anual. Statul a construit șoseaua nouă Predeal-Râșnov în lungime de 20,5 Km., din care 16,5 km., cad asupra județului Braşov, iar 8 km., de şosea între Zârnești-Bran, preluată ulterior de județul Brașov.
Pentru a da și regiunei Branului - cu totul neglijată sub fostul regim - un aspect de viață civilizată, administrația județeană a proiectat construirea a 48 km., șosea, jumătate fiind terminată, jumătate în curs de executare. S'a mai construit apoi 3 km., șosea județeană nouă legând comuna Vama Buzăului, prin Zizin, cu Brașovul în linie directă, apoi 4 km. şosea nouă la comuna Dobârlău și 4 km., la comuna Barcani.
Statul a pavat în județul Braşov cu beton 71,5 km., drum național, o mică distanță cu piatră cubică și 4 km., șosea județeană, între Brașov- Sânpetru, tot cu beton. Județul a făcut o pavare cu bolovani la Zârnești.
Lungimea căilor de comunicație în județul Brașov este azi de 854,4 km., și anume: drumuri naționale 275,1 km., împietruite 215,1 km., bune 195,1 km., mediocre 20,0 km .; drumuri județene 382,9 km., naturale 6,0 km., terasamente 30,3 km., împietruite 346,6 km., bune 287,7 km., mediocre 45.5 km., rele 13,4 km .; comunale 38,4 km., naturale 21,5 km., îm- pietruite 16,9 km., bune 10,0 km., mediocre 6,9 km .; C. F. R. 157 km.
Județul Brașov, deși este unul dintre cele mai mici ca suprafață, în urma situației lui geografice, are de întreținut un număr de poduri mai mare decât oricare alt județ din țară : 426 poduri și podețe naționale, dintre care 330 definitive șì 96 provizorii; 710 poduri și podețe județene, dintre care 491 definitive și 218 provizorii ; 33 poduri comunale, dintre care 25 definitive și 8 provizorii. In timpul războiului multe din ele au fost complet distruse și toate uzate până la ruină.
Sub administrația românească dintre podurile mari s'au reconstruit: în 1929 podul de peste Olt, dintre Bod și Araci; în 1935 podul de peste Olt, între Feldioara și Hăghig, nimicit de incendiu; în 1932 un pod metalic de 60 m. peste râul Tărlung, între Prejmer și Teliu, și podul metalic de 30 m., peste râul Bârsa, la Hălchiu. In perioada scurtă de două decenii de administrație românească 62% din numărul total al podurilor și podetelor de pe teritoriul județului Brașov au fost reconstruite din nou, cele mai multe din beton armat, iar 38, de pe drumurile cu circulație mai mică au fost refăcute provizoriu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu