1889 - Se introduce telefonul la Brasov

.

Inainte de comunicarea prin telefon, oamenii si-au transmis mesaje prin telegraf. Una dintre primele linii telegrafice din România a fost cea instalată între Brașov și Sibiu în anii 1853-1854. În anul 1854 a apărut prima linie telegrafică „internaționalăˮ Brașov - București prin care s-a stabilit legătura directă București - Viena. În anul 1856 a intrat în funcțiune linia telegrafică între Brașov și Sighișoara, serviciul telegrafic dezvoltându-se tot mai accelerat, mai ales după comasarea serviciului telegrafic cu cel poștal în anul 1887.

Unele surse spun că în anul 1889 exista la Brașov o centrală telefonică manuală la care erau conectați 22 de abonați și funcționa o linie telefonică între Brașov și Zărnești. Telefoanele au fost instalate și folosite doar la bănci și birouri. 

Din ziarul Gazeta Transilvaniei aflam ca "telefonia de stat" a fost "pusa in circulatiune" in 11 ianuarie 1893 si ca in ziua urmatoare a fost deschisa linia Brasov - Ghimbav - Codlea. O convorbire de 5 minute in interiorul Brasovului se taxa cu 10 creițari. O convorbire de aceeasi durata cu Ghimbavul sau Codlea se taxa cu 50 de creițari. In editia din 13 ianuarie 1893, ziarul publica si o lista a abonatilor telefonici. Primul pe lista este un bancher, urmat de o firma, apoi urmeaza conducatorii comitatului si primarul Brasovului. Lista este continuata de firme, banci si magazine. Iata lista:

1. Adler Iacob, bancher,str. Hirscher 1. 

2. Aronsohn & Comp., speditoru, str. Vămei (azi, Muresenilor) 11. 

3. Fispanul (prefectul) comitatului Braşov , str. Vămei 33. 

4 Oficiul vicespanului (subprefect) comitatului Braşov, str. Vămei 33. 

5. Primarul oraşului Braşov, str. Porţii (Caldărarilor) 63. 

6. Secţia industrială a magistratului orăşenesc al Braşovului, str. Porţii (Caldărarilor) 63. 

7. Reuniunea braşoveană pentru ajutorarea bolnavilor, str. Sub Bucium (Rosenanger) 16. 

8. Casa braşovenă de păstrare, str. Vămei 3. 

9. Drechsler Alexandru, cafenea, str. Vămei 33. 

15. Eisner Tritsch, calea Gării 43. 

10. Direcţia băncii transilvane, str. Orfanilor 2. 

11. Magazinul băncii transilv. Gară. Stațiunea publică, str. vămei 33. 

12. Comptoarul Gmeiner & Scherg, str. Vămei 33. 

18. Fabrica de piele Gmeiner & Scherg, str. Laterală 3. 

21. Kamner & Jekelius, str. Vămei 3. 

14. Depoul de bere Anton Kaszik, str. Lungă (Brasovechi) 104. 

16. Anton Kaszik, comptoir, str. Porţii. 

26. Camera cornerciala şi industriala str. Porţii 65. 

27. Societatea pe actiuni pentru rafinaria petrolului, str. Orfanilor 3. 

28. Comptoarul, fabricii de ciment Kugler, str. Hirscher 15. 

22 Lazar și Verzar, str. Vămei 19. 

29. Mátyás Iozsef, comerciant de produse, str. Michael Weiss 7. 

23. Filiala băncii austro-ungare, str. Vămei 6. 

46. Ştefană Papp & Sohn, strada Hirscher 15. 

17. Alfred Porr, magazin de lemne, calea Gării 37. 

30. Alfred Porr comptoari, str. Vămei 65. 

47. Căpitănatul poliției. Târgul florilor. 12. 

48. Emil Rombauer, directorul Școlii reale de stat. 

100. Victory Roth, farmacist, str. Orfanilora 1. 

40. Wilhelm Scherg & Comp., fabrica de postav, str. Timișului 6. 

49. Frideric Schmidt, hotel Union, str. Neagra 61. 

 

Sextil Puscariu povesteste in cartea sa "Brasovul de altãdatã" cã a vorbit la telefon pentru prima datã abia în 1903, din Viena, cu cineva din Brasov. "Eram la o rudã a mea, care avea sã comunice ceva urgent la Brasov. El avea telefonul introdus în locuintã, cãci era medic. Cum din cauza fumatului excesiv avea o voce rãgusitã, care nu se distingea bine, m-a rugat sã cer si sã vorbeasc eu cu Banca "Albina" de la Brasov. Legãtura am primit-o repede si la capãtul firului se anuntã un functionar cunoscut al bãncii. 

"Alo! Vorbeste Puscariu, din Viena". 

"Ce stai, domnule, de glume?" se auzi perfect de bine. 

"Nu glumesc. Doctorul C. vã roagã sã..." 

In birourile "Albinei" se strânserã în jurul telefonului toti ceilalti functionari, ca sã audã Viena, desi aveau impresia cã se vorbea din odaia vecinã. 

Nu peste mult timp zbârnâitul telefonului  a devenit muzica de fiecare ceas a locuintelor oamenilor de la inceputul secolului XX. "El te scoalã de la masã si te desteaptã noaptea din somn, adesea pentru ca sã constati cã legãtura a fost gresitã. De nenumãrate ori binecuvintezi însã pe inventatorul telefonului pentru foloasele ce le ai de la acest aparat de care nu te mai poti lipsi.", mai povesteste Sextil Puscariu.

Articol din Gazeta Transilvaniei, din 17 iulie 1904
Sursa foto: BCU Cluj

Introducerea telefonului a avut repercusiunile ei asupra vietii de toate zilele. Opinia lui Puscariu era ca "Mi se pare cã telegraful, dar mai ales telefonul, a omorât scrisorile. Unde sunt filele de hârtie de format mare, pentru cã erau scrise numai pe o parte, cealaltã fiind rezervatã pentru adresã? Dupã ce "epistola" se îndoia cu grijã, vârându-se capetele unul într-altul, ea se pecetluia cu cearã rosie. Unde sunt rãvasele de dragoste parfumate si scrise pe hârtie coloratã, unde sint scrisorile cãtre un prieten, cãruia îi descopereai gândurile care te muncesc si sentimentele ce te frãmântã, cu amãnunte si fãrã grabã? Indiferent dacã scrisorile acestea erau scrise cu pana de gâscã sau cu stiloul, dacã scrisul era svântat cu ciripie sau cu tamponul cu hârtie sugãtoare, ele aveau un stil propriu al lor. Pentru asemenea scrisori azi nu mai avem vreme, si ca sã comunicãm ceva altora, dictãm câteva rânduri dactilografei sau, si mai simplu luãm telefonul. Azi filatelistii ar rãmânea de pagubã, dacã spiritul inventiv al negustorilor de mãrci postale nu ar fi nãscocit timbrele jubiliare."

Începutul secolului al XX-lea a marcat o dezvoltare rapidă a comunicațiilor telefonice în Brașov, numărul abonaților conectați la centrala telefonică crescând succesiv de la 200 în 1898 la 483 în 1909, 594 în 1911, respectiv 741 în 1913. Numărul convorbirilor telefonice efectuate în anul 1913 a fost de aproape 2 milioane. Concomitent s-a dezvoltat și rețeaua de circuite telefonice interurbane și internaționale, în anul 1905 realizându-se legăturile cu Bucureștiul.

Ziarul ”Adevărul”, 1 Mai 1937, Bucureşti.
Sursa foto: Interbelica

În anul 1930 a fost înființată Societatea Anonimă Română de Telefoane (SART) cu 90% capital străin din partea ITT (International Telephone and Telegraph) - SUA, care a preluat întregul sistem telefonic al României din data de 1 ianuarie 1931.

În perioada 1931-1939 au fost inaugurate noi clădiri cu centrale telefonice automate în marile orașe din România, toate acestea fiind proiectate de arhitectul Constantin Nănescu, cu excepția Palatului Telefoanelor din București.

Palatul Telefoanelor din Brașov, inaugurat în 1939 a fost construit pe actualul Bulevard Eroilor în locul vilei Schuller, care fusese construită în 1896. Tot atunci a intrat în funcțiune și prima centrală automată din Brașov de tip Rotary, cu o capacitate inițială de 3000 de linii, produsă de Standard Electrica România din București.

1939. Palatul Telefoanelor tocmai se finisa,
în varianta sa originală cu doar un singur corp de mici dimensiuni,
doar două etaje şi cu faţade având arhitectură cubistă.
Sursa foto: Gruia Hilohi

După cel de-al Doilea Război Mondial, în contextul naționalizării din 1948, după 18 ani de existență, SART a intrat în proprietatea statului și a fost transformată în departament a cărui administrare a fost atribuită noului Minister al Poștelor și Telecomunicațiilor. Totodată, prin naționalizare, Standard Electrica România a devenit Electromagnetica, continuând fabricarea de echipamente telefonice. Ca urmare, centrala telefonică automată a orașului a fost extinsă în etape succesive. La începutul anilor ‘60 a fost adăugat încă un etaj la Palatul Telefoanelor.

În anul 1964 a fost instalată o centrală telegrafică automată, care a permis creearea rețelei telex, iar în anul 1967, prin instalarea unei centrale interurbane automate, Brașovul a fost conectat la rețeaua telefonică automată interurbană. În anii ‘70 - ’80 a continuat procesul de extindere a centralelor automate de capaciate mare și prin introducerea noilor tipuri de centrale analogice crossbar Pentaconta, iar în anul 1988, Brașovul a devenit unul din cele șapte centre de tranzit interurban.

1966. Palatul Telefoanelor, suprainaltat.

După 1989 a fost înființat ROM-POST-TELECOM ca operator de stat în domeniul telecomunicațiilor, poștei și difuzării televizate, din care s-au desprins în anul 1991 companiile de stat Romtelecom și Poșta Română. Romtelecom a devenit atunci operatorul de stat în domeniul telecomunicațiilor, cu monopol în domeniul serviciilor de bază, dar moștenind o infrastructură bazată pe echipamente analogice, cu centrale manuale în mediul rural și cu un grad de penetrare a serviciilor de telefonie de doar 9,5%. Prioritățile momentului au fost rezolvarea conexiunilor internaționale și asigurarea unei structuri digitale suprapuse rețelei analogice, fiind selectate în acest sens două sisteme de comutație digitale din import: Siemens și Alcatel, care să constituie baza noii rețele. Ca urmare, în anul 1992 a fost instalată în Palatul Telefoanelor prima centrală digitală Alcatel (tip S12).

Telefon public cu cartela Romtelecom.

In anul 1994, au fost introduse telefoanele publice cu cartela. Dupa Bucuresti si Timisoara, Brasovul a fost al treile oras din tara care a beneficiat de astfel de telefoane noi, cu aspect modern. In loc de monede, cei care aveau nevoie sa vorbeasca la telefon puteau sa foloseasca cartele de 5000 de lei, 10.000 sau 20.000 de lei. Mult mai comod si mai simplu. Intr-o prima etapa, au fost instalate 12 astfel de telefoane, apoi au ajuns la un total de 90 in tot orasul.

2022. Hotelul Radisson Blu, la scurt timp de la deschidere.

In 2010 de o expertiză a structurii de rezistență care a clasat clădirea în risc seismic ridicat. Compania privată Telekom, proprietara Palatului Telefoanelor, a decis evacuarea imobilului. S-a analizat soluția demolării și s-a constatat că aceasta ar fi fost  invazivă, ar fi perturbat prin zgomot, praf, trafic și utilaje zona și ar fi riscat degradarea clădirilor învecinate. In 2015, compania brasoveana Rara Group a cumparat cladirea pentru a o transforma in hotel. Dupa ani de documentatii si demersuri, in 2020 au inceput lucrarile de reabilitare a imobilului. In 16 octombrie 2022 a fost inaugurat Hotelul Radisson Blu Aurum.

Sursa info: "Brasovul de altãdatã", autor Sextil Puscariu, Wikipedia/Palatul Telefoanelor din Brașov, Biz Brasov, Gazeta Transilvaniei, ed. 13 ianuarie 1893 / Digiteca Arcanum

135