21 aprilie 1966 - Presedintele Iugoslaviei, Iosip Broz Tito, viziteaza Brasovul
![]() |
Coloana oficiala trecind pe linga Casa Armatei in drum catre centrul istoric al Brasovului. |
In cea de-a patra zi a vizitei în Romania, preşedintele Iugoslaviei, Iosip Broz Tito, şi soţia sa au fost oaspeţii oraşelor Braşov şi Ploieşti. Programul vizitei a început dimineaţa zieli de 21 aprilie 1964, cînd Iosip Broz Tito, împreună cu Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer şi Emil Bodnaraş s-au îndreptat de la reşedinţa destinată oaspeţilor la Timiş spre Braşov. Ei au fost însoţiţi de persoane oficiale române şi iugoslave. Iata cum a relatat ziarul Drum Nou intreaga vizita de la Brasov:
![]() |
Iosip Broz Tito mareșal și președinte al Iugoslaviei în perioada 1953-1980 |
Preşedintele cooperativei agricole din comuna Hărman, fruntaşă în regiune, Ion Gîrceag, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, tinere fete, îmbrăcate în pitoreştile costume populare din Ţara Bîrsei — ploşti cu renumita ţuică de Tîrnave, iar grupuri de pionieri — buchete de flori. Coloana de maşini străbate apoi încet principalele artere ale oraşului de la poalele Tîmpei. După ce parcurg bulevardul central, unde se înalţă noul complex hotelier „Carpaţi“, automobilele ajung în vechiul oraş Braşov, în piaţa dominată de fosta primărie — un istoric edificiu din veacul al 15-lea.
De aici, oaspeţii se îndreaptă spre Uzina de tractoare, situată în cel mai tînăr cartier al Braşovului contemporan, în care se înalţă sute de blocuri elegante, cu faţadele în culori pastelate, locuite de aproape 10.000 de cetăţeni. Mii şi mii de braşoveni, aflaţi de-a lungul traseului pe străzi, pe balcoanele noilor blocuri, la ferestre, pe şantierele de construcţii, aclamă îndelung pe conducătorii celor două ţări. Producţia de tractoare, una din principalele ramuri ale industriei noastre constructoare de maşini, constituie pe drept cuvînt o mîndrie a Braşovului. Puternica şi moderna întreprindere, cu imensele sale hale din beton şi sticlă, înzestrate cu echipament la nivelul tehnicii mondiale, care produce anual aproape 17.000 de tractoare, este pentru a 21-a oară deţinătoarea steagului de întreprindere fruntaşă pe ramură.
La intrarea în uzină, împodobită cu drapelele de stat ale celor două ţări, pe pancarte sunt scrise cuvinte de salut în cinstea prieteniei româno-iugoslave. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de Mihai Mărinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, de colectivul de conducere al uzinei, de numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni, în aplauzele şi uralele celorprezenţi, un grup de tineri le oferă flori. După ce rosteşte un cuvînt de salut, Emil Oniga, directorul general al uzinei, prezintă un scurt istoric al întreprinderii care anul acesta împlineşte două decenii de la începerea fabricaţiei primului tractor românesc. In acest răstimp, colectivul uzinei a creat 17 tipuri de tractoare, care constituie un titlu de cinste al industriei româneşti şi al marii întreprinderi braşovene.
In continuare, sunt vizitate principalele sectoare de muncă, unde constructorii de tractoare folosesc cu pricepere utilajul perfecţionat şi experienţa dobîndită în anii de muncă, realizînd în numai 4 zile producţia primului an de fabricaţie în serie, în secţia de bază a întreprinderii, — uzinaj şi montaj motor — se urmăreşte procesul tehnologic complex de fabricare a motoarelor de 45—65 . C.P., care se desfăşoară pe linii automate şi maşini-agregat, proiectate şi executate la înalt nivel calitativ în întreprindere şi în alte mari unităţi industriale braşovene. Oaspeţii se opresc în faţa celor 4 benzi transportoare care poartă în cadenţa unei bătăi de ceasornic, piesele componente ale tractorului.
Preşedintele Tito se interesează îndeaproape de gradul de automatizare, de influenţa pe care aceasta o are asupra creşterii productivităţii muncii. Se trece apoi într-o hală imensă, unde motoarele sunt rodate la bancul de probă. Atrage atenţia construcţia prevăzută cu mijloace moderne de aerisire, de captare a zgomotelor, şi trepidaţiilor — expresia îmbinării cerinţelor tehnice cu grija faţă de om. Şi această secţie este creată de proiectanţii şi constructorii uzinei. In următoarea secţie, montaj general, oaspeţii se opresc la caruselul de montare a tractoarelor. Apoi au fost prezentate diferitele tipuri de tractoare produse aici.
O demonstraţie practică cu tractorul greu pe şenile S-1300, maşină de înaltă tehnicitate care lucrează şi pe şantierul complexului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, precum şi cu tractorul S-650 a arătat calităţile lor tehnico-funcţionale, superioare, preocuparea constructorilor de a asigura satisfacerea cerinţelor mecanizării complexe a agriculturii şi ale altor sectoare ale economiei naţionale. In tot timpul vizitei, tovarăşii Iosip Broz Tito şi Nicolae Ceauşescu s-au oprit la principalele locuri de muncă, s-au interesat de rezultatele obţinute şi au urat noi succese muncitorilor.
Pretutindeni, constructorii de tractoare i-au întîmpinat cu deosebită căldură. înainte de plecare, preşedintele Tito şi soţia au semnat în cartea de onoare : „Sîntem adinc impresionaţi de această uzină cu adevărat modernă. Cred că în privinţa automatizării s-a atins un înalt nivel ca şi, de altfel, în buna organizare a procesului de producţie. Dorim acestui tînăr colectiv mult succes în viitor“.
La întoarcerea de la uzina „Tractorul“, oaspeţii s-au oprit la cunoscutul monument istoric „Biserica neagră“ şi la complexul de alimentaţie publică „Cerbul carpatin". La amiază, Comitetul regional de partid şi Comitetul executiv al Sfatului popular regional au oferit un dejun în onoarea preşedintelui Tito şi a soţiei. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer cu soţia, Emil Bodnaraş. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale iugoslave şi române. După amiază, continuîndu-şi vizita, oaspeţii s-au îndreptat spre Poiana Braşov, renumit loc de odihnă şi complex sportiv. De aici, oaspeţii s-au îndreptat spre gară, salutaţi din nou cu căldură de braşoveni. Cu un tren special, tovarăşii Iosip Broz Tito, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş şi persoanele oficiale iugoslave şi române au plecat spre Ploieşti.
Comentarii
Trimiteți un comentariu